Guvernul american a exercitat o presiune intensă asupra statelor europene pentru a le determina să-și deschidă stocurile strategice de combustibil. În final, țările din G7 au anunțat că vor elibera 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele lor.
Contextul crizei energetice
Prețurile motorinei au înregistrat valori record ca urmare a conflictului declanșat de administrația Trump împotriva Iranului la începutul acestui an, dar și din cauza războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei. Aceste două conflicte au produs daune semnificative rafinăriilor de combustibil din Orientul Mijlociu și din Europa.
Înalți oficiali ai Casei Albe au coordonat o campanie de presiune asupra guvernelor europene pentru a le determina să-și deschidă rezervele strategice, conform declarațiilor a 10 directori din industria petrolieră și oficiali guvernamentali europeni, cărora li s-a acordat anonimatul pentru a putea discuta despre negocieri.
Această tactică a condus, în cele din urmă, la anunțul țărilor din G7 privind eliberarea a 100 de milioane de barili de motorină și țiței din rezervele strategice pe parcursul următoarelor patru luni.
Acuzații de șantaj și diviziuni în Europa
Campania de presiune exercitată de administrația Trump asupra Europei, prin care Washingtonul a solicitat eliberarea stocurilor de motorină sub amenințarea unei eventuale interdicții de export din partea SUA, în pragul iernii, a divizat și a înfuriat liderii europeni, a plasat companiile petroliere într-o situație delicată și a generat acuzații private de „șantaj”. Totuși, presiunile par să fi produs rezultatele dorite.
Un diplomat european a descris explicit drept „șantaj” solicitările Casei Albe privind eliberarea rezervelor, formulate sub amenințarea unei eventuale interdicții de export din partea SUA, conform unui oficial informat cu privire la o convorbire telefonică dintre oficialii UE din domeniul energiei, care a avut loc vineri dimineață.
„Statele membre ale UE au interpretat solicitarea SUA ca pe un șantaj și o consideră o problemă de securitate mai amplă”, a declarat oficialul.
În cadrul reuniunii, oficialii europeni au dezbătut modalitățile de a răspunde solicitării președintelui Donald Trump fără a crea impresia că cedează în fața amenințărilor sale. Unii au ridicat și întrebarea dacă se poate conta pe președintele american că nu va interzice exporturile de motorină chiar dacă europenii ar accepta cererile administrației sale.
Diplomații europeni erau, în privat, furioși din cauza solicitării Casei Albe. Unele capitale europene, inclusiv Berlinul, s-au opus intern acestei cereri în cadrul unor discuții de urgență, susținând că ultimatumul administrației Trump reprezenta o manevră menită să calmeze electoratul american nemulțumit de prețurile ridicate la energie, în perspectiva viitoarelor alegeri de la jumătatea mandatului. Trump a declarat în repetate rânduri că analizează posibilitatea unei interdicții a exporturilor pentru a reduce prețurile motorinei în Statele Unite.
„Europenii dispun de o rezervă strategică diferită de cea a Statelor Unite”, a declarat Hassett. „Au o cantitate uriașă, cu adevărat uriașă, de produse rafinate, în special motorină, și, prin urmare, considerăm că au, probabil, posibilitatea de a ajuta economia mondială în acest moment.”
Abordare dezorganizată și solicitări bilaterale
Abordarea generală a Statelor Unite a fost „dezorganizată”, a afirmat un oficial european din domeniul energiei.
În loc să-și transmită cererile prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, forul tradițional pentru eliberări coordonate, oficialii americani au contactat țările în mod bilateral, prin telefon sau personal, prezentând idei și propuneri care se modificau de la o zi la alta. O solicitare transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al Energiei, Chris Wright, cerea eliberarea a 120 de milioane de barili, a declarat un oficial european. Spre seară, a doua zi, oficialii americani l-au contactat direct pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a solicita eliberarea a 100 de milioane de barili, potrivit unui alt oficial.
În plus, Wright a contactat un alt înalt oficial european din domeniul energiei pentru a aborda subiectul în mod informal în timpul unei vizite la New York cu ocazia reuniunii Adunării Generale a ONU de săptămâna trecută, a declarat respectivul oficial.
Abordarea generală a SUA a fost „dezorganizată”, a afirmat un oficial european din domeniul energiei.
În loc să-și impună cererile prin intermediul Agenției Internaționale pentru Energie, forul tradițional pentru eliberări coordonate, oficialii americani au abordat țările în mod bilateral, prin telefon sau personal, prezentând idei și propuneri care se schimbau de la o zi la alta. O solicitare transmisă miercuri la Berlin de secretarul american al Energiei, Chris Wright, cerea eliberarea a 120 de milioane de barili, a declarat un oficial european. Târziu în seara zilei următoare, oficialii americani l-au contactat direct pe președintele francez Emmanuel Macron pentru a-i cere eliberarea a 100 de milioane de barili, potrivit unui alt oficial.
„Este o solicitare tipică a SUA — nu trec prin canalele oficiale obișnuite”, s-a plâns un alt oficial.
Cedarea europeană și reacții internaționale
În cele din urmă, în ciuda hotărârii interne luate joi de principalele țări ale UE de a da un răspuns ferm și de a „ridica” problema la nivelul AIE, liderii europeni au cedat doar o zi mai târziu. Decizia a fost una defensivă, potrivit unui înalt oficial guvernamental dintr-o țară din G7, care a recunoscut că acordul l-a ajutat pe Trump în perspectiva alegerilor de la jumătatea mandatului, dar a protejat și aliații din G7 de amenințarea cu interdicția de export.
Un înalt oficial american, căruia i s-a acordat anonimatul deoarece nu era autorizat să se exprime public, a declarat că oficialii europeni trebuie să acționeze imediat, deoarece „aceste barili trebuie să fie transportate rapid” și că ar putea fi necesare și alte măsuri.
„Vom monitoriza îndeaproape punerea în aplicare și condițiile de pe piață”, a spus oficialul. „Dacă vor fi necesare eliberări suplimentare de motorină, Statele Unite se așteaptă ca partenerii noștri să fie pregătiți să acționeze.”
Această analiză pare să contrazică afirmațiile SUA potrivit cărora țările europene, în special Germania și Franța, și-au neglijat obligațiile, eliberând doar o fracțiune din rezervele lor totale, care, conform legislației UE, trebuie să acopere fie importurile nete pe o perioadă de 90 de zile, fie consumul pe o perioadă de 61 de zile.
Analiștii de la ClearView Energy Partners au subliniat vineri, într-o notă, formulările „ambigue” din declarația G7, care păreau să facă referire la eliberarea din martie.
„Expresia «angajamente care au fost deja îndeplinite» ar putea sugera că o parte din cele 100 [de milioane de barili] anunțate ar putea reflecta volume din acțiunea colectivă care urmează să fie livrate”, a afirmat ClearView.
De asemenea, nu este clar ce proporție din eliberare va proveni de la G7, de la Europa în ansamblu sau de la alți parteneri ai AIE, sau cât motorină „alocată în avans” va fi eliberată inițial, a precizat ClearView.
Macron a respins ideea că Casa Albă i-ar fi amenințat pe liderii G7 pentru a-i determina să-și folosească rezervele.
„Tonul discuției noastre nu a fost unul amenințător; a fost unul constructiv”, a declarat Macron. „Ne-am angajat cu toții să punem la dispoziție aceste rezerve strategice în proporțiile pe care le-am menționat. Fără interdicție de export. … Președintele Trump a fost foarte clar în această privință.”
Wright s-a pronunțat public împotriva unei interdicții de export, afirmând că aceasta ar duce, în cele din urmă, la creșterea prețurilor la combustibil. Bessent, căruia Trump i-a cerut luna trecută să conducă un studiu privind impactul unei interdicții de export asupra economiei, consideră, de asemenea, că ar fi o idee proastă să se oprească livrările de motorină din SUA, deși ar pune totuși în aplicare decizia lui Trump în această privință, au declarat mai multe persoane din industria petrolieră americană.
Wright și Bessent s-au întâlnit, de asemenea, cu directori ai companiilor petroliere săptămâna trecută, au declarat un director din industrie și un oficial european familiarizați cu aceste întâlniri. Secretarii de stat i-au presat pe directori să ia legătura cu omologii lor europeni și să îi sfătuiască să elibereze motorină din stocurile lor pentru a forța scăderea prețurilor.
„Încearcă să-și folosească contactele cu directorii executivi din industrie pentru a exercita presiune asupra UE”, a declarat directorul din industrie cu puțin timp înainte ca G7 să anunțe că va recurge la stocurile sale. Mesajul administrației, a spus persoana respectivă, a fost: „Ar fi bine să faceți presiuni asupra prietenilor voștri din UE, altfel vă vom face viața un coșmar cu interdicția asta”.
Industria petrolieră a încercat să convingă Casa Albă că o interdicție a exporturilor de motorină ar putea reduce prețurile la pompă, dar ar avea rapid un efect contrar, forțând rafinăriile să-și încetinească operațiunile după ce și-ar pierde principalele piețe de export. De asemenea, ar provoca pierderi economice majore în Europa și America Latină, ambele fiind clienți ai benzinei și motorinei din SUA.