O posibilă coborâre a ratingului suveran al României sub pragul recomandat investițiilor ar restrânge considerabil baza de investitori și ar putea aduce majorări ale costurilor de finanțare, în contextul în care statul are încă un necesar ridicat de împrumuturi. Declarația a fost făcută joi de Bogdan Zincă, șef serviciu în cadrul Direcției Generale de Management al Datoriei Publice și Fluxurilor de Trezorerie din Ministerul Finanțelor, la conferința „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne”.
Ce ar însemna un downgrade
„Pentru investitorii internaţionali, care în continuare deţin o pondere destul de importantă, aproape 17% din titlurile emise pe piaţa internă, posibilităţile lor de investire sunt foarte diverse. Un fond de investiţii din America poate să cumpere şi în România, şi Polonia, şi Cehia, oriunde în zonă, le este foarte uşor şi atunci ei fac aceste analize în mod constant. Ce ar însemna un downgrade în cazul României? În primul rând ne-am limita foarte mult baza de investitori”, a explicat Zincă.
Acesta a avertizat că anumite fonduri de investiții și fonduri de pensii au restricții la cumpărarea de titluri cu rating sub categoria investment grade, astfel încât o retrogradare ar putea genera chiar vânzări de obligațiuni românești și creșterea randamentelor cerute de investitori.
„România este un emitent consacrat, emitem în mod constant datorie pe pieţele internaţionale, avem în continuare un necesar ridicat de finanţare, dar în scădere”, a spus reprezentantul Ministerului Finanțelor.
Reducerea dependenței de nerezidenți
Zincă a menționat că Ministerul Finanțelor urmărește să diminueze dependența de investitorii nerezidenți, în condițiile în care valoarea emisiunilor de euroobligațiuni este estimată să scadă de la aproximativ 15 miliarde de euro anul trecut la 10 miliarde de euro în acest an și la circa șase miliarde de euro anul viitor.
El a subliniat că ratingul suveran influențează nu doar costurile de finanțare ale statului, ci și condițiile în care companiile și autoritățile locale din România pot obține împrumuturi.
„Este foarte greu ca o companie care operează în România sau o municipalitate, indiferent cât de bună ar fi situația financiară, să aibă un rating peste ratingul de țară”, a explicat Zincă.
Perspective și avertismente
În privința perspectivelor ratingului suveran, acesta a arătat că execuția bugetară pentru anul 2026 și elaborarea unui buget realist pentru 2027 sunt elemente importante pentru menținerea încrederii agențiilor de rating.
Totodată, Zincă a atras atenția că procesul de consolidare fiscală va trebui continuat și în 2028. Acesta a precizat, la începutul intervenției, că opiniile exprimate sunt personale și nu reprezintă poziția oficială a Ministerului Finanțelor.
La rândul său, Ruxandra Băndilă, director executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), a atras atenția că o serie de companii au amânat proiecte de investiții, pe fondul pierderii încrederii și al lipsei de predictibilitate, deși dispun de lichidități.
Potrivit acesteia, directorii companiilor multinaționale din România concurează anual cu reprezentanții altor țări în care operează grupurile respective pentru obținerea finanțării necesare dezvoltării capacităților de producție. În luarea deciziilor de investiții sunt analizate atât perspectivele macroeconomice și profitabilitatea proiectelor, cât și durata necesară realizării acestora.
Băndilă a arătat că 88% dintre companiile chestionate de organizație indică birocrația drept una dintre principalele probleme cu care se confruntă, în timp ce predictibilitatea rămâne o preocupare esențială pentru investitori.
Reprezentanta FIC a precizat că amânarea investițiilor afectează mai multe sectoare economice, inclusiv comerțul și domeniul farmaceutic, iar reluarea proiectelor de extindere a capacităților de producție ar reprezenta un semnal al revenirii încrederii în economia românească.
Conferința „România sub lupă - Economia românească între presiuni globale și decizii interne” este organizată de Oxygen Events, la Arenele BNR din București, cu Banca Transilvania în calitate de partener oficial și AGERPRES ca partener media.