Românii care vor să-și pună la adăpost economiile se confruntă cu o alegere tot mai dificilă între lei, euro, aur și titluri de stat, pe fondul deprecierii monedei naționale și al inflației. În ultimele 12 luni, leul a pierdut 4,95% față de euro, în timp ce aurul s-a apreciat cu circa 10% în termeni de lei.
Contextul economic și evoluția principalelor instrumente
Deprecierea leului, inflația și dinamica diferită a principalelor opțiuni de economisire îi pun pe români în fața unei decizii complicate. În ultimul an, moneda națională s-a devalorizat cu 4,95% raportat la euro, iar aurul a consemnat o creștere de aproximativ 10% exprimată în lei. Totodată, titlurile de stat în lei cu scadența în octombrie 2027 au oferit recent randamente de circa 7,2%, depășind inflația anuală de 6,61% raportată în septembrie.
Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, a explicat cum s-au comportat principalele variante de plasament și care sunt factorii de urmărit în perioada următoare.
Leul versus euro: protecție relativă și costuri ascunse
În ultimul an, leul s-a depreciat cu 4,95% față de euro, ceea ce i-a avantajat pe cei care aveau economii în moneda europeană. Totuși, aprecierea euro față de leu nu se traduce automat într-un câștig real de aceeași amploare, deoarece trebuie luate în calcul inflația și comisioanele de schimb valutar.
„Astfel, ținând seama și de deprecierea leului, Euro a oferit o protecție relativă mai bună, cu aproape 1 punct procentual, aceasta, însă, înaintea costurilor de schimb valutar”, a declarat Claudiu Cazacu.
În octombrie 2026, randamentele titlurilor de stat în lei cu scadența în octombrie 2027 se situau în jurul nivelului de 7,2%, în timp ce plasamentele în euro cu scadența în septembrie 2027 ofereau randamente de aproximativ 3%. Diferența trebuie analizată coroborat cu evoluția cursului valutar: o dobândă mai mare în lei poate compensa deprecierea monedei naționale, iar economiile în euro pot beneficia de o eventuală continuare a aprecierii monedei europene.
Titluri de stat: randamente peste inflație, dar cu incertitudini
În cazul titlurilor de stat în lei, randamentul de aproximativ 7,2% pentru scadența din octombrie depășește rata anuală a inflației de 6,61% raportată pentru septembrie. Comparația nu garantează însă un câștig real, deoarece inflația raportată se referă la o perioadă deja încheiată, în timp ce randamentul titlurilor se întinde până la o scadență viitoare. Puterea de cumpărare a banilor la finalul perioadei va depinde de evoluția prețurilor în intervalul următor.
Titlurile de stat oferă avantajul predictibilității față de aur, prin condițiile de remunerare stabilite de instrumentul ales, dar trebuie luate în calcul scadența, taxele aplicabile și condițiile unei eventuale vânzări înainte de termen.
Aurul: cea mai bună performanță, dar cu incertitudini viitoare
Dintre variantele analizate, aurul a înregistrat cea mai bună performanță în ultimul an, cu o apreciere de aproximativ 10% exprimată în lei.
„Aurul a depășit, în lei, randamentul celorlalte variante de plasament”, a declarat Cazacu.
Performanța aurului a depășit atât deprecierea leului în raport cu euro, cât și rata anuală a inflației raportată în septembrie. Evoluția din ultimul an nu reprezintă însă o garanție pentru perioada următoare.
„Pentru viitor, însă, incertitudinile sunt deosebit de ridicate. Aurul se află într-o perioadă latentă, și este dificil de estimat dacă va trezi interesul investitorilor pe termen scurt sau chiar mediu”, a explicat consultantul.
Pe termen mai lung, Cazacu consideră că metalul prețios își poate păstra rolul de protecție împotriva inflației.
„În perspectivă îndepărtată, de peste un an, el poate juca, în continuare, un rol de protecție esențial față de erodarea generată de inflație”, a precizat acesta.
Interesul pentru aur este vizibil și în strategia băncilor centrale. Achizițiile nete ale acestora au ajuns la 1.082 de tone în 2022, 1.037 de tone în 2023, 1.045 de tone în 2024 și 863 de tone în 2025, potrivit datelor Consiliului Mondial al Aurului. În total, achizițiile nete din cei patru ani s-au apropiat de 4.030 de tone, mult peste media anuală de aproximativ 500 de tone înregistrată în deceniul precedent.
Conform sondajului Consiliului Mondial al Aurului din 2026, 83% dintre băncile centrale participante se așteptau ca ponderea aurului în rezervele internaționale să crească în următorii cinci ani, iar 45% intenționau să își majoreze propriile dețineri în următoarele 12 luni.
Leu sau euro? O decizie nuanțată
Una dintre principalele dileme pentru cei care vor să-și protejeze economiile rămâne alegerea între lei și euro, mai ales după deprecierea monedei naționale și apropierea cursului de pragul de 5,30 lei pentru un euro.
„Între lei și euro, în special după episodul recent de depreciere care a dus cursul pentru pragul de 5,30, decizia poate fi, însă, mai nuanțată”, afirmă Claudiu Cazacu.
În scenariul de bază prezentat de consultant, evoluția cursului ar putea înclina balanța în favoarea euro pe un orizont de un an. Există însă o condiție importantă: costurile conversiei valutare să fie foarte reduse.
„Ca opinie, în scenariul nostru de bază dinamica ascendentă a cursului de schimb ar putea favoriza Euro, pe un orizont de un an, însă numai atunci când costurile de schimb valutar sunt foarte reduse”, precizează Cazacu.
Costurile de schimb pot diminua avantajul obținut dintr-o eventuală apreciere a euro, în special pentru cei care vor trebui ulterior să transforme din nou economiile în lei.
Datele analizate arată că aurul a avut cea mai bună evoluție în lei în ultimul an dintre variantele comparate, în timp ce titlurile de stat în lei au oferit randamente nominale ușor peste inflația raportată în septembrie. Euro a beneficiat de deprecierea leului, iar Claudiu Cazacu consideră că dinamica ascendentă a cursului ar putea continua să favorizeze moneda europeană pe un orizont de un an, cu condiția unor costuri foarte reduse de schimb valutar.
Alegerea depinde însă de obiectivul celui care economisește, perioada pentru care poate păstra banii investiți, nevoia de lichiditate și riscul pe care este dispus să și-l asume. Pentru cheltuieli viitoare exprimate în euro, moneda europeană poate reduce riscul valutar, în timp ce titlurile de stat pot oferi mai multă predictibilitate. Aurul poate avea un rol de diversificare și protecție pe termen lung, dar vine cu fluctuații mai mari și fără un randament fix.