România are la dispoziție mai puțin de două săptămâni pentru a încasa ultima tranșă consistentă din Planul Național de Redresare și Reziliență, în valoare de 7,57 miliarde de euro. În acest moment, aproximativ 4.500 de investiții nu au fost încă recepționate, iar autoritățile se confruntă cu dubla provocare a finalizării lucrărilor și a adoptării reformelor restante în Parlament.
Context și miza financiară
Programul de redresare economică intră în ultima sa fază de execuție, iar atenția s-a mutat de la lansarea proiectelor către capacitatea de a le transforma în bani efectiv decontați. La nivel național, peste 15.000 de proiecte sunt în derulare, dar doar cele care vor fi recepționate complet până la data limită de 31 august vor beneficia de finanțare europeană.
Bugetul total al PNRR a fost redus semnificativ în urma renegocierilor din luna iulie 2026, ajungând la 20,1 miliarde de euro, cu aproximativ 9 miliarde de euro mai puțin față de forma inițială din 2021. Componenta de împrumuturi a suferit cea mai mare ajustare, scăzând de la 14,9 miliarde de euro la 6,6 miliarde de euro. Din suma totală actualizată, România a încasat deja circa 13 miliarde de euro, rămânând de atras teoretic diferența de 7,57 miliarde de euro.
Procesul de recepție și modificările legislative
Un obstacol administrativ major îl reprezintă faptul că simpla execuție fizică a lucrărilor nu este suficientă. Fiecare investiție trebuie să treacă printr-un circuit complet care include întocmirea procesului-verbal de recepție, înscrierea în cartea funciară și încărcarea documentației finale în platforma electronică dedicată. Doar astfel proiectele pot fi considerate finalizate și eligibile pentru decontare.
Pentru a reduce riscul pierderii fondurilor din cauza unor întârzieri tehnice minore, a fost introdus prin Legea nr. 141/2026 un mecanism de recepție parțială excepțională. Conform noii reguli, lucrările pot fi recepționate dacă partea esențială a investiției este executată, iar lucrările auxiliare rămase reprezintă maximum 5% din valoarea contractului. Acestea din urmă trebuie finalizate într-un termen de cel mult 120 de zile, cu excepția intervențiilor care afectează rezistența, stabilitatea, securitatea la incendiu, igiena, sănătatea sau eficiența energetică, care trebuie finalizate integral.
Renegocierea cu Comisia Europeană a dus și la eliminarea definitivă a unor obiective din program. Au fost scoase trei jaloane, printre care cel privind sistemul informatic pentru evaluarea automată a proprietăților și cel referitor la secția de pediatrie a Spitalului Județean Constanța. De asemenea, au fost eliminate trei ținte, inclusiv cea privind 200 MW de capacități fotovoltaice și cea referitoare la 24 de cabinete de planificare familială.
Proiecte-cheie și domenii vizate
Ultimele săptămâni pun sub presiune proiecte din multiple sectoare economice. În infrastructura feroviară, sunt vizate lucrări de tip "Quick Wins" pe peste 1.500 de kilometri de cale ferată, precum și modernizarea unor rute importante precum Arad-Timișoara-Caransebeș și Cluj-Episcopia Bihor. În sectorul rutier, miza principală o reprezintă finalizarea unor segmente din autostrada A7, între Focșani, Bacău și Pașcani.
Sănătatea este un alt domeniu cu investiții la termen, incluzând spitale regionale precum unitățile de la Balotești, Bistrița și Cluj, dar și două pavilioane noi de politraumă la Craiova și Sibiu, alături de 200 de ambulanțe noi. În educație, obiectivul vizează finalizarea a 110 creșe, dintre care 80 finanțate prin granturi. Alte proiecte importante se concentrează pe energie, cu 950 MW de capacități eoliene și solare de racordat la rețea, pe infrastructura de apă și canalizare, cu sute de kilometri de rețele noi, și pe împăduriri, cu 18.000 de hectare de suprafețe noi.
Cererea de plată numărul 5, depusă oficial la 14 august 2026, este o componentă esențială a acestei etape finale. Aceasta are o valoare de 2,84 miliarde de euro și acoperă 75 de ținte și jaloane, incluzând atât reforme, cât și investiții. Un alt punct sensibil al negocierilor a fost jalonul privind închiderea capacităților pe cărbune de la Turceni și Rovinari, unde penalitatea inițială de 770 de milioane de euro a fost redusă de zece ori, la 77 de milioane de euro, după ce Guvernul a invocat necesitatea securității alimentării cu energie pe timp de iarnă.
Ce urmează
Finalul programului depinde de două variabile esențiale: ritmul adoptării reformelor legislative restante și viteza de recepție a proiectelor din teren. Există trei scenarii posibile privind impactul financiar. În cel optimist, pierderile ar fi limitate la câteva zeci de milioane de euro, provenind din mici dotări nefinalizate la nivel local. Un scenariu moderat, care presupune ratarea unei reforme majore, precum Legea Salarizării Unitare, ar putea duce la pierderi de 1-2 miliarde de euro. Cel mai drastic scenariu, care implică ratarea mai multor reforme-cheie și nefinalizarea unor investiții mari în spitale și școli, ar putea genera pierderi de peste 2,5 miliarde de euro.