Criza energetică și seceta prelungită au dus la suspendarea pe termen nelimitat a curselor cu bacul peste Dunăre, în timp ce producția de energie nucleară a României a scăzut la zero, după oprirea celui de-al doilea reactor de la Cernavodă. Anunțul a fost făcut de operatorul BAC Ostrov, care a explicat că nivelul apei a atins cote critice, făcând imposibilă traversarea în condiții de siguranță.
Context
Debitul scăzut al Dunării a determinat autoritățile să închidă și hidrocentrala de la Cernavodă, iar situația afectează grav transportul fluvial. Potrivit BAC Ostrov, la Călărași, nivelul apei a scăzut la -189 cm, cu 3 cm mai puțin decât în ziua precedentă, iar echipele au intervenit continuu cu utilaje de dragare pentru a menține trecerea deschisă.
„Dunărea a ajuns astăzi, la Călărași, la –189 cm, în scădere cu încă 3 cm față de ieri. Am dragat continuu, am intervenit cu utilaje și am făcut tot ce a depins de noi pentru a menține trecerea deschisă. Din păcate, nivelul apei a ajuns într-un punct în care nu mai putem circula în condiții de siguranță”, a transmis operatorul.
Reprezentanții BAC Ostrov au subliniat eforturile depuse de căpitani și marinari în ultimele zile pentru a menține ferryboaturile în mișcare, dar au precizat că, de astăzi, cursele sunt suspendate temporar. „Dunărea ne-a oprit ferryboaturile. Nu și echipa”, au adăugat aceștia, anunțând că lucrările vor continua și că serviciul va fi reluat imediat ce condițiile permit.
Producția nucleară, redusă la zero
Pe fondul aceleiași secete, România a închis și cel de-al doilea reactor al Centralei de la Cernavodă, operată de Nuclearelectrica. Astfel, joi dimineață, producția de energie nucleară a țării a ajuns la zero, după ce Unitatea 2 a fost oprită controlat la ora 10:53. Cele două unități, cu o capacitate instalată de aproximativ 700 MW, asigură în condiții normale aproximativ o cincime din producția națională de electricitate.
România se află în stare de alertă energetică din 1 august, după închiderea primului reactor pe 28 iulie și reducerea la jumătate a producției celor două hidrocentrale de la Porțile de Fier, care contribuie cu 10-15% din energia națională la nivel multianual.
Consumul real, sub prognoze
În ciuda avertismentelor, consumul de energie electrică din România a fost joi sub nivelul prognozat de specialiștii Transelectrica. Vârful estimat pentru ora 19:45 era de 6.920 MW, dar datele de pe platforma europeană ENTSO-E arată că românii au consumat doar 6.634 MW, cu 286 MW mai puțin decât maximul anticipat. Excepție a fost intervalul 11:30-12:30, când consumul a depășit ușor prognoza, dar la ora 14:45 diferența a ajuns la aproape 600 MW sub estimări.
Datele Transelectrica de joi seară indică un maxim de 6.722 MW la ora 21:01, sub nivelul prognozat, iar în seara precedentă consumul maxim instantaneu a fost de aproximativ 7.000 MW, cu circa 300 MW sub așteptări. Potrivit Ministerului Energiei, România dispune de o capacitate transfrontalieră de import de aproximativ 4.000 MW, iar pentru vârful de seară era estimat un necesar de import de până la 2.300 MW, nivel încadrat în capacitățile comerciale disponibile.
La ora 22:03, consumul național era de 6.316 MW, iar producția de 4.469 MW, ceea ce a însemnat importuri de 1.846 MW. Producția hidrocentralelor a fost majorată, ajungând la aproape o treime din total, iar instalațiile de stocare au contribuit cu aproape 9% din energie, respectiv 389 MW. Hidrocarburile au generat 1.370 MW, adică 30,67% din producția totală.