63,9% dintre cetățeni solicită partidelor să ajungă rapid la o înțelegere pentru instalarea unui executiv cu atribuții complete, iar 52% dintre respondenți anticipează efecte negative dacă actuala formulă interimară se prelungește.
Contextul negocierilor politice
Conform unei cercetări sociologice recente, majoritatea covârșitoare a opiniei publice consideră că formarea unei noi structuri guvernamentale nu mai poate fi amânată. Mai exact, aproape două treimi dintre participanți susțin că prioritatea absolută este identificarea unei soluții politice care să permită validarea unui Cabinet cu puteri depline, chiar dacă acest demers implică acceptarea anumitor concesii din partea fiecărei formațiuni.
Pe de altă parte, un segment mai redus al populației, respectiv 26,8%, este de părere că partidele nu ar trebui să facă rabat de la principii, acceptând compromisuri majore, chiar dacă această atitudine ar putea întârzia suplimentar procesul de constituire a guvernului. Un procent de 9,3% dintre subiecți nu au dorit sau nu au putut să își exprime o preferință în această privință.
Percepția riscurilor asociate interimatului
Studiul a evaluat totodată modul în care cetățenii percep potențialele urmări ale menținerii actualului statut de interimat guvernamental pentru o perioadă mai îndelungată. Astfel, o pondere de 52% dintre respondenți estimează că prelungirea acestei situații ar genera repercusiuni negative pentru țară. Dintre aceștia, 32,4% vorbesc despre consecințe extrem de grave, în timp ce 19,6% se așteaptă la efecte moderate negative.
În contrast, doar 14% dintre persoanele intervievate consideră că o eventuală extindere a perioadei de interimat ar putea avea un impact pozitiv. Mai precis, 8,8% dintre aceștia întrevăd beneficii relativ semnificative, iar 5,2% cred că efectele ar fi foarte favorabile. Un procent de 5,9% dintre participanți nu au știut sau nu au răspuns la această întrebare.
Profilul respondenților îngrijorați
Analiza detaliată a răspunsurilor relevă faptul că îngrijorarea privind consecințele negative ale unui executiv interimar depășește media națională în anumite categorii socio-demografice. Astfel, temerile sunt semnificativ mai pronunțate în rândul persoanelor cu vârsta peste 60 de ani, al respondenților care au absolvit studii superioare, precum și al locuitorilor din municipiul București.
Culegerea datelor a avut loc în intervalul 1 – 7 septembrie 2026, utilizând un chestionar specific. Metodologia aplicată a fost cea a interviurilor telefonice (tehnica CATI), fiind selectat un eșantion simplu, aleator, compus din 1100 de indivizi. Eșantionul este reprezentativ la nivelul populației neinstituționalizate a României, cu vârsta de cel puțin 18 ani, fiind luate în considerare variabile socio-demografice esențiale precum genul, vârsta și ocupația. Marja maximă de eroare a înregistratelor este de ± 3%, având un nivel de încredere de 95%.