Reprezentanții sindicatelor au contestat măsurile de diminuare a cheltuielilor cu personalul incluse în proiectul de reformă administrativă. În cadrul consultărilor cu premierul Ilie Bolojan, aceștia au subliniat că aparatul administrativ public este deja subdimensionat.
Discuțiile dintre reprezentanții Guvernului, sindicatelor și patronatelor au avut loc la Palatul Victoria și s-au axat pe proiectele legislative privind reforma administrativă și relansarea economică. Tematicile abordate au inclus creșterea investițiilor și competitivitatea, iar întâlnirea s-a desfășurat în cadrul Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social.
Ilie Bolojan a declarat că cele două proiecte de lege vor fi adoptate concomitent, deoarece reforma administrativă va genera spațiul fiscal necesar pentru implementarea măsurilor de relansare economică.
Șeful Executivului a menționat că este dorită adoptarea celor două pachete legislative înainte de aprobarea bugetului pentru anul 2026. El a prezentat principalii indicatori macroeconomici ai proiectului bugetar: o țintă de deficit bugetar de 6,2% pe cash, investiții reprezentând 7% din PIB, în condițiile finalizării proiectelor PNRR până la sfârșitul lunii august, o rată ridicată de absorbție a fondurilor europene și o țintă de inflație de 4% la finalul anului.
Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila, a prezentat elementele esențiale ale proiectului de reformă administrativă. A precizat că în aplicarea noilor prevederi vor fi luate în calcul reducerile de cheltuieli cu personalul realizate de autoritățile publice de-a lungul anului trecut.
Prim-ministrul a ilustrat acest aspect prin exemplul învățământului preuniversitar, unde, datorită măsurilor de reducere a cheltuielilor aplicate anul precedent, nu se vor implementa soluții suplimentare de optimizare bugetară în acest an.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a prezentat măsurile de relansare economică, inclusiv cele pentru stimularea investițiilor și competitivității. A menționat că soluțiile dedicate IMM-urilor din acest program se completează cu cele adoptate anul trecut.
Conform guvernului, reprezentanții patronatelor au apreciat mesajul de stabilitate economică transmis de cele două proiecte, precum și măsurile de stimulare economică, de susținere a sectoarelor strategice și de încurajare a exporturilor.
Aceștia au mai evidențiat necesitatea continuării demersurilor pentru reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului, pentru debirocratizare și pentru sprijinirea IMM-urilor și a proiectelor din domeniile energiei și infrastructurii digitale.
Reprezentanții sindicatelor au criticat măsurile de reducere a cheltuielilor cu personalul din pachetul de reformă administrativă, argumentând că sistemul administrației publice este în prezent subdimensionat, iar vârsta medie a angajaților este ridicată.
De asemenea, ei au solicitat un dialog autentic cu autoritățile cu privire la aplicarea măsurilor și pentru introducerea unor inițiative care să contribuie la întinerirea și profesionalizarea corpului funcționarilor publici.
Consultațiile au acoperit mai multe subiecte, printre care decontarea către furnizorii de energie a sumelor rezultate din diferența dintre prețul de piață și cel din mecanismul de compensare. Au fost discutate investițiile în sectorul energetic, relansarea pieței forței de muncă, dimensionarea adecvată a poliției locale, precum și problemele din sectoarele sănătate, educație și transport local.
Reprezentanții Executivului au informat că prim-ministrul Ilie Bolojan și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, s-au arătat deschiși la propunerile partenerilor sociali, care vor fi analizate și, în funcție de argumente, luate în considerare în procesul de finalizare a celor două pachete guvernamentale.