Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a declarat că formațiunea sa nu va accepta modificarea legii care permite finalizarea hidrocentralelor în ariile protejate, după ce președintele Nicușor Dan a trimis actul normativ înapoi în Parlament. Acesta subliniază că siguranța energetică a României este prioritară și că blocarea proiectelor ar însemna pierderea unor investiții masive, unele fiind realizate în proporție de peste 90%.
Poziția fermă a PSD
Daniel Zamfir a anunțat că a analizat solicitarea șefului statului, dar argumentele prezentate nu schimbă votul senatorilor. El a precizat că PSD va susține în continuare legea, deoarece restricțiile cerute de președinte ar face imposibilă finalizarea proiectelor care au stat la baza elaborării actului normativ. În opinia sa, procedura legislativă a fost deja validată de Curtea Constituțională a României, care a respins toate criticile de neconstituționalitate ridicate de președinte în luna noiembrie 2025.
Liderul senatorilor a respins și solicitarea de a adăuga garanții tehnice suplimentare, explicând că legea are un scop clar de simplificare a procedurilor pentru proiectele demarate înainte de 2007, aprobate prin hotărâre a CSAT. El a menționat că impunerea unor etape birocratice suplimentare ar fi contrară intenției inițiale a legiuitorului, care a dorit accelerarea lucrărilor la obiectivele energetice esențiale.
Miza proiectelor de infrastructură
Legea retrimisă de președinte vizează deblocarea a șapte proiecte majore ale Hidroelectrica, identificate de Ministerul Energiei ca fiind eligibile pentru a beneficia de excepțiile de la regimul obișnuit de autorizare. Printre acestea se numără amenajările de la Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca.
Stadiile de execuție ale acestor investiții sunt avansate, unele depășind 85%, dar finalizarea lor este blocată de contestații și proceduri de mediu îndelungate. De exemplu, proiectul de la Răstolița este realizat în proporție de 91%, cu o putere instalată de 35,5 MW și o producție estimată la aproximativ 39,5 GWh anual. De asemenea, amenajarea Livezeni–Bumbești ar urma să aducă 65,24 MW, iar Surduc–Siriu, 97 MW, în timp ce cel mai mare proiect, Cornetu–Avrig, are o capacitate asociată de aproximativ 131 MW.
Pașii procedurali și decizia președintelui
După respingerea obiecției de neconstituționalitate prin Decizia nr. 735 din 24 iunie 2026, președintele Nicușor Dan a ales să trimită legea înapoi Parlamentului pentru reexaminare, invocând lipsa unor evaluări actualizate de mediu și riscul reactivării unor proiecte vechi fără garanții suficiente. Aceasta este a doua cale procedurală pe care o are la dispoziție șeful statului, după ce nu a putut bloca legea pe cale constituțională.
Actul normativ, adoptat de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025 cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă, urmează să fie dezbătut din nou în Parlament. Liderul senatorilor PSD a anunțat că va propune adoptarea legii în regim de urgență în prima sesiune parlamentară, pentru a permite continuarea lucrărilor la aceste obiective hidroenergetice, considerate cruciale pentru sistemul energetic național.