Șase guverne europene cer ca profiturile obținute de companiile petroliere pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu să fie impozitate la nivelul întregii Uniuni Europene. România, unde prețul motorinei a depășit pragul de 10 lei pe litru, nu se regăsește printre statele care susțin această inițiativă.
Conținutul scrisorii și statele semnatare
Documentul, dat publicității de agenția Reuters, poartă semnăturile miniștrilor de finanțe din Germania, Spania, Portugalia, Italia, Polonia și Austria și este adresat președinției irlandeze a Consiliului UE. Semnatarii solicită ca taxarea profiturilor excepționale să fie inclusă pe ordinea de zi a reuniunii miniștrilor de finanțe de la Dublin, programată pentru 18–19 septembrie.
În document, statele menționează „unul dintre cele mai mari șocuri de ofertă din ultimele decenii” și subliniază că măsurile adoptate până în prezent de guverne nu au reușit să reducă durabil prețurile pentru companii și cetățeni. De asemenea, se cere demararea rapidă a unei anchete europene privind marjele rafinăriilor, pentru a verifica dacă acestea nu exploatează scumpirea energiei.
Acuzația principală: marjele, nu prețul barilului
Miniștrii semnatari susțin că profitabilitatea și marjele companiilor petroliere la produsele rafinate depășesc creșterea prețului țițeiului, ceea ce înseamnă că prețul la pompă urcă mai rapid decât ar justifica cotația barilului. Potrivit calculelor organizației Oxfam, companii precum BP, Chevron, Eni, ExxonMobil, Shell și TotalEnergies au acumulat profituri de aproximativ 40 de miliarde de euro doar în perioada aprilie–iunie, cu o proiecție de 147 de miliarde de euro pentru întregul an. Oxfam recomandă introducerea unei taxe permanente de cel puțin 50% pentru profiturile care depășesc o rentabilitate de 10% a investiției.
Context și obstacole
În luna aprilie, cinci dintre aceleași state au trimis deja o scrisoare Comisiei Europene, invocând distorsiuni de piață cauzate de scumpirea petrolului. Ca precedent este invocată „contribuția de solidaritate” din 2022, care a generat aproximativ 28 de miliarde de euro la bugetele publice. Obstacolele rămân însă semnificative: măsurile fiscale la nivelul UE necesită unanimitate, iar cele șase state susținătoare sunt departe de acest prag. De asemenea, Germania este divizată intern, ministrul de finanțe fiind favorabil inițiativei, în timp ce cancelaria se opune. Portugalia a prezentat deja, la finalul lunii iulie, un proiect propriu de taxă pe profiturile excepționale, cu fonduri direcționate către sprijinul familiilor.
Poziția României
România nu este menționată în scrisoare, deși se numără printre statele cele mai expuse. Pe 19 august, motorina standard costa în medie 10,23 lei/litru, iar benzina 9,55 lei/litru. În iulie, motorina s-a scumpit cu 30,7% față de anul anterior, benzina cu 23,15%, iar inflația anuală a ajuns la 8,2%. Autoritățile de la București au ales să reducă acciza, o măsură care diminuează veniturile statului, în timp ce soluția propusă de cele șase capitale implică taxarea companiilor care câștigă din criză. Rămâne întrebarea dacă ministrul de finanțe poate explica absența României de pe listă și ce relevă datele ANAF despre marjele rafinăriilor locale.