România analizează posibilitatea de a se alătura unei misiuni internaționale de deminare în Strâmtoarea Ormuz, iar ministrul Apărării, Radu Miruță, afirmă că autoritățile și-au făcut deja temele pentru a evalua potențialul contribuție al Armatei Române.
Contextul declarațiilor
Declarațiile ministrului vin ca răspuns la anunțul președintelui Nicușor Dan privind intenția României de a participa la discuțiile pentru formarea unei coaliții internaționale care să gestioneze riscurile din acea zonă strategică. Miruță a subliniat că Armata Română deține o expertiză relevantă în domeniu, dobândită prin activitățile desfășurate în Marea Neagră.
Capacitățile și pregătirea României
Într-un interviu, ministrul a explicat că este responsabilitatea sa să evalueze ce poate oferi țara atunci când se discută despre o astfel de inițiativă. El a prezentat o listă exhaustivă de potențiale contribuții pe care România le-ar putea aduce pe masa discuțiilor.
- România dispune de două divizii de scafandri de mare adâncime staționate la Constanța, ale căror performanțe sunt foarte apreciate, unele țări neavând astfel de capacități sau deținând echipe mai slabe.
- Țara a acumulat experiență practică în operațiuni de deminare în contextul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și deține ofițeri de stat major care au coordonat astfel de activități.
- Direcția Generală de Informații a Armatei este o altă resursă valoroasă, fiind bine conectată cu alte entități similare internaționale.
„Este foarte legitim ca românii să știe, în cazul acesta, cu ce poate contribui Armata română, ce avem, ce ne lipsește. Eu am spus că, tehnic, România ar avea următoarele posibilități. Nu înseamnă că va folosi vreuna dintre acestea”, a afirmat Radu Miruță.
Condiții și pași următori
Miruță a precizat însă că toate aceste discuții se referă la un scenariu care presupune încetarea conflictului din Iran, nu desfășurarea unei misiuni în timpul acestuia. El a adăugat că, pentru a stabili exact cum poate fi aplicată experiența României în Strâmtoarea Ormuz, este necesară primirea unei liste concrete de solicitări și probleme.
„Nu știm neapărat ce fel de mine sunt. România, ca să spună exact ce experiență are, trebuie să primească o listă de solicitări cu probleme. Nu am primit o astfel de listă. Eu am făcut o listă extraustivă de potențiale contribuții”, a concluzionat ministrul Apărării.