Raportul Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei, dat publicității joi, 3 septembrie, dezvăluie probleme sistemice grave din sistemul penitenciar și centrele de reținere ale Poliției din România. Deși constată progrese în conduita personalului, documentul trage un semnal de alarmă privind supraaglomerarea cronică, condițiile materiale precare și riscul ca detenția prelungită să devină un tratament degradant.
Supraaglomerare și condiții de detenție inumane
Vizita delegației CPT în România, desfășurată în 2025, a acoperit cinci centre de reținere și arest preventiv ale Poliției, penitenciarele Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași, precum și centrele pentru copii și tineri din Craiova și Târgu Ocna. Concluziile sunt îngrijorătoare în ceea ce privește capacitatea sistemului.
Instituțiile penitenciare din România funcționează la un grad de ocupare de 119,5%, iar populația carcerală a înregistrat o creștere de aproximativ 20% comparativ cu anul 2020. Toate cele patru penitenciare verificate sufereau de pe urma numărului excesiv de deținuți, însă situația cea mai critică a fost identificată la:
- Penitenciarul Iași, unde gradul de ocupare a atins 140%.
- Penitenciarul Botoșani, cu un grad de ocupare de 130%.
Această aglomerare severă compromite eforturile de îmbunătățire a condițiilor de viață. Numeroși deținuți dispun de doar 2 până la 3 metri pătrați de spațiu individual, mult sub standardul minim de 4 metri pătrați recomandat de CPT pentru celulele colective. În plus, raportul menționează prezența celulelor prost întreținute, cu mobilier necorespunzător, așternuturi uzate și infestări frecvente cu ploșnițe și gândaci.
Condițiile din centrele de detenție ale Poliției sunt descrise ca fiind și mai dure. CPT semnalează probleme de supraaglomerare, umiditate excesivă, saltele deteriorate, o igienă precară și o alimentație necorespunzătoare. Multe spații de detenție sunt situate subteran, limitând drastic accesul la lumină naturală, iar persoanele reținute nu beneficiază de activități semnificative pe durata șederii. Comitetul avertizează explicit că detenția prelungită în aceste condiții ar putea fi calificată drept tratament degradant și cere autorităților o intervenție urgentă.
Progrese în comportament, dar persistă violența și deficitul de personal
Raportul include și aspecte pozitive, remarcând o îmbunătățire a conduitei polițiștilor și o politică de toleranță zero față de relele tratamente. Majoritatea persoanelor intervievate au declarat că au fost tratate cu profesionalism și respect. Cu toate acestea, au existat și acuzații de rele tratamente fizice, inclusiv din partea unor copii, care au reclamat palme și lovituri. CPT recomandă continuarea instruirii polițiștilor în tehnici de audiere non-coercitive și măsuri suplimentare pentru combaterea impunității.
În penitenciare, violența între deținuți rămâne o problemă acută, în special la Penitenciarul Iași, unde sunt afectați tinerii adulți din arest preventiv și cei din regimul de maximă siguranță. O vulnerabilitate majoră identificată este lipsa cronică de personal, un număr redus de agenți fiind nevoit să supravegheze un număr mare de deținuți. CPT solicită suplimentarea urgentă a personalului și reevaluarea organizării activităților de securitate.
De asemenea, Comitetul cere încetarea utilizării mijloacelor mecanice de imobilizare și stabilirea unor reguli stricte pentru folosirea celulelor căptușite. Se solicită limitarea utilizării gazelor lacrimogene doar la circumstanțe excepționale și interzicerea practicii de a purta bastoane în mod obișnuit, o situație întâlnită la Penitenciarul Craiova. Raportul mai subliniază faptul că autovătămarea și tentativele de suicid nu ar trebui tratate ca abateri disciplinare.
Centrele pentru tineri, un alt punct vulnerabil
O atenție distinctă este acordată situației copiilor și tinerilor în conflict cu legea, în urma verificărilor efectuate la centrele din Craiova și Târgu Ocna. Deși majoritatea intervievaților au avut o părere pozitivă despre personal, delegația a primit și acuzații de rele tratamente. La Craiova au fost relatate palme și lovituri cu bastonul, iar la Târgu Ocna s-au semnalat cazuri de folosire excesivă a forței.
Incidența violenței diferă semnificativ între cele două centre. Dacă la Craiova fenomenul pare a fi controlat, la Târgu Ocna violența este descrisă ca fiind frecventă și severă, raportul menționând inclusiv agresiuni sexuale. CPT cere revizuirea urgentă a politicilor de prevenire a violenței și interzicerea purtării bastoanelor de către personalul acestor centre.
Ca răspuns la constatările CPT, autoritățile române au transmis că vor continua proiectele de extindere și modernizare a infrastructurii penitenciare, cu investiții planificate pentru perioada 2026-2030. De asemenea, se intenționează modificarea legislației referitoare la sancționarea disciplinară pentru autovătămare și tentative de suicid și se urmărește creșterea numărului de angajați, în funcție de resursele bugetare disponibile.