Programul de guvernare al premierului desemnat Luca Niculescu prevede ca România să atingă peste 2.000 de kilometri de autostrăzi și drumuri expres până în 2028, să modernizeze căile ferate și să găsească un investitor strategic pentru TAROM. Documentul stabilește obiective concrete pentru fiecare mod de transport, de la șosele și cale ferată până la porturi și aeroporturi.
Autostrăzi și drumuri expres: ținta de 2.000 km până în 2028
Până la finalul anului 2026, autoritățile își propun să deschidă circulația pe aproximativ 185 de kilometri de autostradă și drum expres, pe tronsoane din A7, A0 Nord, A3, A1 și drumul expres Brăila–Galați. În paralel, vor continua lucrările pe A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, iar noi drumuri expres vor fi începute, printre care Arad–Oradea, Bacău–Piatra Neamț, Focșani–Brăila și Constanța–Tulcea.
Un obiectiv important este asigurarea continuității șantierelor care nu mai pot fi finanțate prin PNRR după 31 august 2026. Aceste proiecte vor fi susținute din fonduri europene, împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții și bugetul național. Printre priorități se numără autostrada A7 Bacău–Pașcani și tronsonul A1 Margina–Holdea, ambele cu termen de finalizare în 2027, precum și modernizarea liniilor feroviare Cluj–Episcopia Bihor și Caransebeș–Arad, până în 2028.
Programul prevede că până în 2028, prin avansul lucrărilor pe A1 Sibiu–Pitești, A0, A7 și A8, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres va depăși 2.000 km, iar coridoarele principale TEN-T se vor închide până în 2030, cu fonduri europene și instrumentul SAFE. De asemenea, vor fi contractate documentațiile pentru circa 2.000 km de infrastructură, pentru a accesa fără întârziere fondurile europene 2028–2034. Master Planul General de Transport va fi actualizat pentru orizontul 2040, în acord cu cerințele europene TEN-T și standardele de mobilitate militară.
Pentru plata lucrărilor, bugetul pe 2027 va include credite de angajament multianuale pentru marile proiecte, iar nicio achiziție nu va începe fără finanțare asigurată pe toată durata contractului. Situațiile de lucrări certificate vor fi plătite în termenul contractual de 30 de zile, iar stadiul plăților va fi lunar.
În ceea ce privește taxarea electronică, după intrarea în vigoare a sistemului TollRo la 1 octombrie 2026, furnizorii europeni de servicii de taxare electronică vor fi integrați de la 15 ianuarie 2027. Vor fi intensificate intervențiile de siguranță rutieră, cu ținta de a reduce decesele rutiere cu 25% până în 2028 și cu 50% până în 2030, față de 2019. De asemenea, mecanismul temporar de compensare a accizei la motorina folosită în transportul rutier comercial va deveni permanent, cu reguli predictibile, aplicându-se doar motorinei utilizate efectiv în acest tip de transport.
Calea ferată și transportul public: reabilitare și trenuri mai rapide
Modernizarea căilor ferate și dezvoltarea transportului public reprezintă o altă direcție majoră. Numărul kilometrilor de cale ferată reabilitați pentru circulația cu viteze de cel puțin 100 km/h ar urma să crească de la 137 la minimum 500, inclusiv prin finalizarea lucrărilor de tip „Quick Wins”. Sunt prevăzute implementarea sistemului european de management al traficului feroviar și electrificarea magistralelor europene.
Guvernul va lua și o decizie politică privind proiectul unei linii de mare viteză București–Cluj-Napoca–Budapesta, după finalizarea studiului de oportunitate. În paralel, vor continua proiectele de achiziție a trenurilor electrice și locomotivelor, iar operatorul de marfă Carpatica Feroviar va fi consolidat pe baze comerciale.
În București și Ilfov, planurile vizează modernizarea Gării de Nord, continuarea Magistralei 6 de metrou către Aeroportul Henri Coandă și înființarea unei autorități metropolitane care să coordoneze metroul și transportul de suprafață printr-un sistem de bilete comune. Compensațiile acordate operatorilor de transport vor fi corelate cu numărul efectiv de călători și cu nivelul serviciilor oferite.
Prin Contractul de activitate CFR SA 2026–2030, va fi implementat sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) nivel 2 și vor fi electrificată magistralele TEN-T. Vor fi derulate contractele pentru rame electrice și locomotive și extinse proiectele finanțate din Fondul pentru Modernizare, unde ministerul are proiecte contractate de circa 2,4 miliarde de euro, și din CEF Transport. Investițiile vor fi structurate astfel încât să implice producătorii autohtoni de materiale de construcții, componente și material rulant, iar specialiștii tehnici vor fi formați împreună cu universitățile tehnice și liceele de profil. Fondul Social pentru Climă (2026–2032) va fi orientat spre transport public curat în comunitățile vulnerabile.
Gara de Nord va fi transformată într-un nod intermodal modern, după un calendar comun stat–municipalitate și cu investiții private, iar Magistrala M6 de metrou spre Aeroportul Henri Coandă va fi executată ritmic. Vor fi dezvoltate terminale de transfer de marfă în marile noduri logistice, corelate cu planurile de mobilitate urbană durabilă. Împreună cu Municipiul București și Județul Ilfov, va fi creată o autoritate metropolitană care contractează metroul și transportul de suprafață, cu bilet comun.
Compensațiile pentru transportul feroviar de călători și sprijinul pentru transportul public local vor fi legate de numărul real de călători și de calitatea serviciului, cu standarde minime și penalități în contracte. Contractele de servicii publice feroviare vor fi atribuite competitiv, pe loturi, din 2028, conform calendarului legal, iar licențele pentru transportul interjudețean cu autocarul vor fi acordate pe criterii obiective și publice. Facilitățile de călătorie pentru elevi, studenți și pensionari se mențin și trec pe un sistem electronic unic.
Portul Constanța, Aeroportul Otopeni și TAROM
În sectorul naval, autoritățile propun accelerarea investițiilor de peste 900 de milioane de euro în Portul Constanța, dezvoltarea capacităților de operare și modernizarea infrastructurii de navigație pe Dunăre. Terminalele specializate din port ar urma să fie concesionate competitiv, cu obligații privind investițiile și traficul. Pe Dunăre, lucrările de dragaj vor asigura tot anul adâncimile de navigație recomandate de Comisia Dunării și standardele TEN-T.
La Aeroportul Otopeni, planul prevede realizarea unui Terminal 2, prin parteneriat public-privat sau concesiune, cu acces direct din autostrada A0 și conexiune feroviară. Va fi analizată și posibilitatea transferării unor curse către Aeroportul Băneasa pentru reducerea aglomerației de la Otopeni, pe baza unui studiu de trafic. Vor fi sprijinite și investițiile în aeroporturile regionale, conform regulilor europene privind ajutorul de stat.
În ceea ce privește TAROM, autoritățile urmăresc să demonstreze viabilitatea companiei până la 31 decembrie 2026 și să organizeze, în 2027, o procedură competitivă pentru atragerea unui investitor strategic. Este luată în calcul vânzarea unui pachet de acțiuni de 20–49% sau a unei participații majoritare, cu păstrarea mentenanței tehnice și a rutelor interne esențiale prin obligații de serviciu public. Planul de afaceri revizuit pe doi ani trebuie să protejeze ajutorul de stat aprobat de 95,3 milioane de euro.
Totodată, este propusă crearea unui Grup Aeronautic Național, care să reunească TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova sub o guvernanță comună, după modelul ROMARM, pentru dezvoltarea activităților de mentenanță și producție aeronautică civilă și militară pe piața internațională.
Mobilitate militară și fonduri europene SAFE
România intenționează să folosească aproximativ 4,2 miliarde de euro prin instrumentul european SAFE pentru modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare relevante pentru mobilitatea forțelor naționale și aliate pe Flancul Estic al NATO. Investițiile ar urma să completeze finanțările europene pentru mobilitate militară și să fie coordonate cu planurile Alianței Nord-Atlantice. Cota României din SAFE este disponibilă în condiții financiare avantajoase, pe 45 de ani.
Programul prevede pregătirea implementării viitoarei legislații europene privind mobilitatea militară, în corelare cu măsurile din capitolul Apărare. De asemenea, vor fi modernizate coridoarele rutiere, feroviare și portuare esențiale pentru mobilitatea forțelor, complementar finanțării CEF pentru mobilitate militară și sincronizat cu planurile NATO.