Procurorii au depus propuneri oficiale pentru modificarea Legilor Justiției, susținând că investigarea infracțiunilor de corupție săvârșite de magistrați ar trebui să revină în competența Direcției Naționale Anticorupție. Ei apreciază că structura actuală de la Parchetul General prezintă disfuncționalități semnificative.
Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a anunțat că, după consultarea adunărilor generale ale procurorilor privind necesitatea modificării legislației penale și a legilor justiției, documentul sintetizând propunerile anchetatorilor a fost trimis către Ministerul Justiției, către Comisiile juridice parlamentare și către Comitetul pentru analiza legislației în justiție. Scopul este evaluarea oportunității inițierii modificărilor legislative propuse.
În majoritatea unităților de parchet consultate s-a considerat necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție pentru a investiga infracțiunile de corupție ale magistraților.
Documentul menționează că, în perioada reglementării în vigoare din 20 iulie 2018 până în prezent, investigarea acestor infracțiuni evidențiază disfuncționalități semnificative, aspect ilustrat de datele statistice. În această perioadă au fost trimiși în judecată doar doi magistrați pentru fapte de corupție, față de aproximativ 160 de magistrați trimiși în judecată în perioada anterioară, când competența aparținea Direcției Naționale Anticorupție.
Procurorii susțin că discontinuitatea instituțională, procedura de numire a procurorilor pentru urmărirea penală și absența unei structuri specializate exclusiv în combaterea corupției la nivel înalt au creat percepția unui regim juridic privilegiat. Aceasta afectează încrederea publică în actul de justiție și în capacitatea de a sancționa corupția în sistemul judiciar.
Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în corupție, având procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați prin concurs riguros dintre cei cu peste zece ani de experiență. De asemenea, aceasta beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari. Corupția în rândul magistraților nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, fără personal propriu și bază logistică sustenabilă.
Pentru a contracara motivele care au condus la modificarea competenței în 2018, în special lipsa unei garanții de independență, procurorii precizează că este necesară modificarea legislației pentru a restabili competența în favoarea Direcției Naționale Anticorupție.
Menținerea situației actuale afectează eficiența urmăririi penale și percepția publică asupra imparțialității mecanismului de investigare. Sancționarea efectivă a corupției în rândul magistraților protejează integritatea sistemului judiciar și este o condiție esențială pentru eficiența luptei împotriva corupției în general. Fără o reacție fermă, există riscul ca autorii de infracțiuni de corupție din alte domenii să își asigure impunitatea prin coruperea magistraților.
În plus, Secția pentru procurori consideră că investigarea infracțiunilor magistraților ar trebui să revină la competența după materie. Aceasta ar fi realizată de parchetele de pe lângă curțile de apel și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, respectiv de Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, în funcție de natura faptei.