Autoritățile de la București dau asigurări că alimentarea cu gaze a populației nu va fi perturbată în iarna 2026–2027, grație unor cantități deja contractate din producția internă. Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că prețul reglementat de 110 lei/MWh rămâne principalul instrument de protecție pentru consumatorii casnici, în timp ce industria va resimți direct creșterea cotațiilor internaționale.
Mecanismul de protecție pentru consumatorii casnici
În contextul unor avertismente publice legate de o potențială criză energetică, oficialul a subliniat că România pornește de la o poziție avantajoasă datorită celei mai mari producții de gaze din Uniunea Europeană. Cantitățile necesare pentru gospodării și pentru termoficare au fost securizate, în principal prin efortul Romgaz, la un preț fix de 110 lei/MWh, conform OUG 12/2026.
Bușoi a precizat că această valoare nu este prețul final din factură, ci doar tariful la care producătorii vând gazele către furnizori. La acesta se adaugă costurile de transport, distribuție și marja de furnizare. Mecanismul, valabil între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027, este conceput pentru a preveni șocurile bruște de preț, nu ca o plafonare generalizată a facturilor.
Strategia de stocare și estimările de consum
În ceea ce privește depozitele, România se menține peste media europeană, dar autoritățile nu se mulțumesc cu pragul minim de 90% din capacitate. La Comandamentul de gaze din august, companiile au fost îndemnate să accelereze ritmul de umplere, având în vedere o posibilă creștere a cererii interne. Noile capacități de producție electrică pe bază de gaze, precum cele de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, dar și extinderea rețelelor prin programul „Anghel Saligny”, vor adăuga un consum suplimentar în lunile reci.
Oficialul a menționat că, deși România nu intenționează să solicite flexibilitatea oferită de Comisia Europeană pentru reducerea țintei de stocare la 80%, nivelul actual al depozitelor este ușor sub cel din anii precedenți, ceea ce impune o mobilizare suplimentară.
Impactul asupra industriei și contextul european
Spre deosebire de populație, consumatorii industriali vor fi expuși direct fluctuațiilor pieței libere. Cristian Bușoi a atras atenția că sunt necesare soluții de sprijin pentru aceste companii, care să respecte însă legislația europeană privind ajutorul de stat. Creșterea costurilor de producție ar putea avea efecte asupra prețurilor produselor și a locurilor de muncă, iar orice măsură de sprijin va depinde de resursele bugetare disponibile.
La nivel european, prețul gazelor aproape s-a dublat într-un an, cotația TTF ajungând la aproximativ 68 de euro/MWh la finalul lunii august. Bușoi a identificat mai multe cauze: conflictul cu Iranul și problemele din Strâmtoarea Hormuz care afectează livrările de LNG din Qatar, competiția cu Asia pentru transporturile din SUA, o vară caniculară care a crescut cererea pentru producția de electricitate și decizia UE de a elimina treptat importurile din Rusia.
„Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație”, a conchis Cristian Bușoi.
Perspectivele oferite de Neptun Deep
O schimbare majoră este așteptată din 2027, odată cu debutul producției din perimetrul Neptun Deep, dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Investiția de până la patru miliarde de euro vizează exploatarea a aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze, iar la platou, proiectul ar putea livra anual circa opt miliarde de metri cubi. Până atunci, însă, securitatea energetică depinde de producția actuală și de gestionarea eficientă a stocurilor.