Posibilitatea unui blackout în România este exclusă de oficialii din domeniul energetic, chiar și în condițiile actuale de criză. Un secretar de stat din cadrul Ministerului Energiei susține că riscul unei pene generale de curent este inexistent, însă atrage atenția asupra unei posibile ajustări a prețurilor la energie în anul următor.
Declarațiile oficiale privind stabilitatea sistemului energetic
Sorin Elisei, secretar de stat în Ministerul Energiei, a declarat sâmbătă că scenariul unui blackout nu este unul plauzibil pentru România, în ciuda presiunilor actuale asupra rețelei electrice. Referitor la costurile suportate de consumatori, oficialul a menționat că o prognoză clară va fi disponibilă abia spre finalul anului, când, conform practicii, sunt reînnoite acordurile de furnizare pentru perioada următoare.
„Trebuie să aşteptăm să vedem lunile octombrie, noiembrie şi decembrie, pentru că în mod tradiţional contractele de furnizare se renegociază în trimestrul 4 al unui an, pentru următorul an calendaristic. Există, cel puţin din punctul meu de vedere, în acest moment prognosticul pe care îl dau eu este o creştere de 5% faţă de anul acesta”, a explicat Sorin Elisei, într-o intervenție televizată.
Contextul importurilor și tranzitului de energie
În ceea ce privește fluxurile de energie, oficialul a oferit detalii despre dinamica importurilor, subliniind că acestea nu reflectă întotdeauna consumul intern real. O parte semnificativă din energia achiziționată din Bulgaria traversează doar teritoriul României, având ca destinație finală piața din Ungaria.
„Parte din importurile din Bulgaria pleacă şi în Ungaria, tranzitează România şi se aduc în Ungaria. În mod real, la noi rămân undeva în jur de 2000 sau sub 2000 de megawati în funcţie de fiecare interval. Dacă vă uitaţi pe harta sistemului energetic în timp real, o să vedeţi că România comunică şi cu Ungaria, şi cu Serbia, şi cu Ucraina, şi cu Moldova”, a detaliat secretarul de stat.
Astfel, interconectarea regională joacă un rol esențial în echilibrarea sistemului, iar autoritățile dau asigurări că infrastructura poate face față cererii, în ciuda provocărilor generate de contextul regional.