Înalta Curte de Casație și Justiție a reprogramat pentru 17 septembrie 2026 verdictul în recursul Executivului și al Ministerului Finanțelor privind plata sumelor restante către magistrați. Litigiul are o valoare estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei.
Contextul disputei
Joi, 3 septembrie, completul de judecată a decis să amâne pronunțarea, deși fusese programată inițial pentru acea zi. Informația a fost confirmată printr-o decizie scurtă a instanței, care menționează explicit noul termen stabilit pentru 17 septembrie 2026.
Aceasta nu este prima amânare într-un dosar cu implicații financiare semnificative pentru bugetul național. Anterior, un alt termen fusese stabilit pentru data de 20 august.
Obiectul recursului
Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor după ce Guvernul și Ministerul Finanțelor au contestat o hotărâre din luna mai a Curții de Apel București. Instanța anterioară a validat acțiunea ÎCCJ, obligând autoritățile să asigure fondurile pentru drepturile salariale restante ale magistraților, cu scadența în 2026.
Conform soluției date de Curtea de Apel, sumele trebuie virate integral în cel mult zece zile de la momentul în care decizia devine definitivă. Pentru situația în care plata nu este onorată la timp, au fost prevăzute sancțiuni clare:
- Penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere;
- O amendă egală cu 20% din salariul minim brut pe economie.
Decizia Curții de Apel nu este însă una definitivă, iar recursul Executivului urmează să stabilească dacă aceasta va rămâne sau nu în vigoare. În cadrul aceluiași proces, instanța a respins ca inadmisibilă solicitarea de sesizare a Curții Constituționale și ca neîntemeiată cererea de recuzare a judecătoarei Ramona Bușu.
Conflictul constituțional
Disputa a depășit sfera administrativă, ajungând și la Curtea Constituțională. Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul a înregistrat o sesizare privind un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
Executivul consideră că instanța și-a depășit atribuțiile cerând alocarea de fonduri bugetare, ceea ce ar reprezenta o ingerință în competențele puterii executive și legislative. „Instanța de judecată s-a substituit puterii executive și celei legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice”, a declarat Bolojan la momentul respectiv.
De partea cealaltă, ÎCCJ, printr-o acțiune semnată de președinta Lia Savonea, susține că neplata sumelor restante afectează drepturile patrimoniale ale magistraților și ridică probleme legate de principiul separației puterilor în stat.
Ce urmează
Următorul termen pentru pronunțare a fost fixat pentru 17 septembrie 2026. Judecătorii urmează să decidă dacă mențin sau nu soluția Curții de Apel București.
În eventualitatea în care recursul este respins, obligațiile stabilite anterior devin executorii, inclusiv termenul de zece zile pentru alocarea integrală a fondurilor. Până atunci, dosarul cu o miză estimată la aproximativ 4,8 miliarde de lei rămâne deschis, în așteptarea unei decizii finale.