Potrivit declarațiilor făcute de președinta Maia Sandu la Moldova Security Forum, Moscova a încercat să transforme Republica Moldova într-o „a doua Belarus”, pentru a utiliza teritoriul său împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Avertismentul a fost lansat joi, 8 octombrie, cu accent pe riscurile de securitate care ar apărea la frontiera României dacă țara ar cădea sub control rus.
Planul Moscovei și miza strategică a frontierei
În cadrul discursului său, Maia Sandu a explicat că o Moldovă controlată de Moscova ar lăsa Ucraina expusă dinspre sud-vest și ar împinge presiunea rusă până la râul Prut, care reprezintă granița Uniunii Europene și a NATO. Președinta a subliniat importanța strategică a celor aproximativ 1.200 de kilometri de frontieră dintre Republica Moldova și Ucraina, menționând că menținerea unui stat prieten permite Kievului să își concentreze forțele în est.
„Acesta a fost planul Rusiei. Voia să transforme Moldova într-o a doua Belarus și să folosească teritoriul nostru împotriva Ucrainei și împotriva UE. Moldovenii au oprit acest plan la urne, de două ori.”
Amenințări duale: războiul aerian și războiul cognitiv
Liderul de la Chișinău a descris două amenințări care acționează simultan: apropierea războiului prin drone și lovituri asupra infrastructurii, și operațiunile de manipulare care încearcă să întoarcă populația împotriva sprijinului pentru Ucraina. În ultimele șapte zile, nouă drone rusești au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar în septembrie au fost înregistrate peste 20 de incidente, mai multe decât în întregul an precedent. Președinta a amintit de incidentul de luni, când resturi au lovit un autobuz la un punct de trecere a frontierei și au rănit un polițist de frontieră.
Consecințele depășesc incidentele aeriene, a precizat Sandu, menționând că loviturile asupra infrastructurii ucrainene au poluat Nistrul, lăsând 300.000 de moldoveni fără apă sigură timp de o săptămână, și au avariat o linie care transportă două treimi din energia electrică a țării.
„Așa ajunge războiul în Moldova: prin aer, prin apă, prin rețeaua electrică”, a spus aceasta.
Operațiuni de influență și rețeaua Șor
Maia Sandu a avertizat că incidentele sunt urmate rapid de mesaje care răstoarnă responsabilitatea, canale anonime de Telegram prezentând sprijinul pentru Ucraina drept cauză a amenințărilor. Ea a descris Republica Moldova drept un „laborator” al interferenței electorale ruse, enumerând metode precum aproximativ 140.000 de conturi deschise la o bancă rusească sancționată pentru mituirea alegătorilor, transporturi de numerar, criptomonede, ferme de troli și site-uri de știri false.
Președinta a formulat acuzații grave privind rețeaua lui Ilan Șor, susținând că persoane recrutate pentru destabilizare au fost redirecționate către planuri de asasinare a unor ucraineni considerați importanți. Potrivit acesteia, poliția a arestat 11 persoane, patru în Moldova și șapte în Ucraina, iar desemnarea recentă a rețelei A7 de către Trezoreria SUA drept organizație criminală transnațională semnificativă arată amploarea conexiunilor acesteia.
Aderarea la UE și apărarea aeriană
Maia Sandu a legat consolidarea securității de aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, susținând că țara contribuie deja la securitatea europeană prin protejarea frontierei și cooperarea împotriva criminalității transfrontaliere. Apărarea aeriană este acum principala prioritate, a precizat aceasta, avertizând însă că tehnologia dronelor evoluează mai repede decât mijloacele de apărare.
„O Moldovă în interiorul Uniunii va întări și mai mult frontiera estică a Europei și va securiza flancul sud-vestic al Ucrainei. O Moldovă lăsată într-o zonă gri îi oferă Rusiei o pârghie permanentă împotriva ambelor”, a declarat președinta.
Moldova Security Forum se desfășoară pe 8 și 9 octombrie la Chișinău, cu discuții despre securitate regională, amenințări hibride și reziliență democratică.