Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat că șocul energetic generat de războiul cu Iranul este prea amplu pentru a fi ignorat de politica monetară, însă o reacție echilibrată rămâne soluția corectă pentru menținerea inflației sub control. Declarațiile au fost făcute la Bangkok, în cadrul reuniunii Comitetului Monetar și Financiar Internațional al Fondului Monetar Internațional.
Contextul reuniunii
Capitala Thailandei găzduiește în această săptămână întâlnirile anuale ale FMI și Băncii Mondiale, organizate pentru prima dată din 1991 încoace. Lagarde a subliniat că perspectivele economice indică o inflație mai ridicată în perioada următoare, în special pe termen scurt, ca urmare a evoluțiilor recente de pe piețele energetice.
Evaluarea BCE privind transmiterea prețurilor
Șefa BCE a precizat că, în acest moment, instituția nu identifică dovezi conform cărora scumpirea energiei s-ar propaga semnificativ către alte prețuri sau către salarii, dincolo de ceea ce fusese deja inclus în prognoze. Deciziile băncii centrale se fundamentează pe trei criterii:
- evaluarea perspectivelor inflației și a riscurilor asociate;
- evoluția inflației de bază;
- intensitatea cu care politica monetară se transmite în economie.
Deși creșterea economică s-a dovedit rezistentă, condițiile de finanțare s-au înăsprit. Dobânzile pe termen lung au crescut semnificativ față de ultima reuniune a BCE, ceea ce, potrivit lui Lagarde, va încetini economia și va diminua transmiterea prețurilor într-o măsură mai mare decât se anticipase în septembrie.
Măsuri și date economice
BCE a majorat dobânzile de două ori în acest an, în iunie și septembrie, primele creșteri din 2023 încoace. Dobânda la facilitatea de depozit a ajuns la 2,50%. Inflația anuală din zona euro a urcat în septembrie la 3,8%, de la 3,2% în august, impulsul venind din energie, care s-a scumpit cu 18,8% într-un an. În Italia, inflația a atins 4,1%.
Poziția Italiei și perspectivele
În cadrul aceleiași reuniuni, ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, a solicitat ca politica fiscală să recreeze marje de manevră și să protejeze sustenabilitatea datoriilor prin reguli credibile pe termen mediu, precum cadrul fiscal al UE. Totodată, a subliniat necesitatea protejării investițiilor care susțin creșterea și a cheltuielilor sociale esențiale.
Potrivit lui Giorgetti, reziliența economică impune, pe termen mediu, diversificarea surselor de energie și a lanțurilor de aprovizionare. Ministrul a evidențiat și că inovația tehnologică, inclusiv inteligența artificială, oferă oportunități importante pentru creșterea productivității, dar și riscuri care trebuie gestionate cu atenție.
Următoarea decizie de politică monetară a BCE este programată pe 29 octombrie. Eurostat va publica pe 4 noiembrie estimarea rapidă a inflației din zona euro pentru luna octombrie.