Instanța supremă a aprobat judecarea pe fond a Dianei Șoșoacă în cazul jurnalistei RAI. Patru capete de acuzare pentru lipsire de libertate

instanta suprema a aprobat judecarea pe fond a dianei sosoaca in cazul jurnalistei rai patru capete de acuzare pentru lipsire de libertate
Sursă foto: Facebook/ Diana Șoșoacă

Un complet de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis demararea procedurii de judecare pe fond în cauza în care europarlamentara Diana Șoșoacă este inculpată pentru sechestrarea unei jurnaliste din Italia. Informația a fost confirmată de AGERPRES.

Decizia instanței supreme

Magistrații au respins solicitările și obiecțiile formulate de apărarea inculpatei Iovanovici-Șoșoacă Diana. Conform prevederilor articolului 346 alineatul (2) din Codul de procedură penală, instanța a validat legalitatea sesizării sale cu rechizitoriul nr. 336/76/P/2021 din 26 iunie 2026, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. De asemenea, a fost confirmată legalitatea administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală.

Instanța a dispus începerea judecății în cauza privind-o pe inculpata Iovanovici-Șoșoacă Diana pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. În același dosar este judecat și inculpatul Șoșoacă Dumitru Silvestru, acuzat de aceleași patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Decizia poate fi contestată în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii.

Contextul trimiterii în judecată

Diana Șoșoacă a fost trimisă în judecată în luna iulie de către Parchetul General pentru săvârșirea a patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal. Faptele ar fi avut loc în decembrie 2021, când aceasta ar fi sechestrat în biroul său o jurnalistă din Italia, venită pentru a realiza un interviu.

În același dosar a fost trimis în judecată și fostul soț al Dianei Șoșoacă, Silvestru, acuzat de patru infracțiuni de lipsire de libertate în mod ilegal și o infracțiune de lovire sau alte violențe. Această parte a dosarului aflat la Parchetul General este cea pentru care Parlamentul European i-a ridicat imunitatea Dianei Șoșoacă. Celelalte acuzații, referitoare la propaganda legionară, au fost disjunse și sunt investigate separat de procurori.

Scandalul cu jurnalista RAI Uno

În decembrie 2021, o jurnalistă de la o televiziune din Italia a depus plângere penală împotriva Dianei Șoșoacă, pe care o acuză că a sechestrat-o în cabinetul ei de avocatură din București din cauza neînțelegerilor legate de un interviu.

Concret, o echipă a postului public de televiziune din Italia (RAI Uno), din care făcea parte și jurnalista Lucia Goracci, a mers în biroul de avocat deținut de Diana Șoșoacă pentru realizarea unui interviu. Scandalul a izbucnit după ce fosta senatoare s-a răzgândit asupra întrebărilor, a încuiat ușa și a chemat Poliția. O echipă de agenți de la Secția 4 s-a deplasat la fața locului, însă soțul fostei senatoare, Silvestru Șoșoacă, l-a agresat pe unul dintre polițiști.

Acuzațiile procurorilor

"În data de 10 decembrie 2021, cei doi inculpați au lipsit de libertate patru persoane (trei persoane vătămate și un martor), care fuseseră invitate în incinta cabinetului de avocat din București al inculpatei în vederea realizării unui interviu. În același context, cel de al doilea inculpat a exercitat acte de violență asupra uneia dintre persoanele vătămate, lovind-o cu pumnii în zona umărului și peste braț și smulgându-i masca sanitară de pe față. Procurorul a reținut că acțiunea de lipsire de libertate a fost generată de nemulțumirea inculpatei cu privire la întrebările adresate de una dintre persoanele vătămate (jurnalist) și nicidecum de comiterea unor infracțiuni de către persoanele vătămate, acestea fiind supravegheate pe tot parcursul interviului de către celălalt inculpat și un martor", au declarat procurorii.

Parchetul menționează că, la momentul comiterii faptei, Diana Șoșoacă avea calitatea de senator. Deputații și senatorii pot fi urmăriți penal și trimiși în judecată pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.