Creșterea inflației erodează puterea de cumpărare și reduce încrederea, determinând o contracție vizibilă a consumului și o schimbare a ritmului activității economice, potrivit analizei mediului de afaceri.
Contextul inflaționist și impactul asupra consumului
În martie, rata anuală a inflației a crescut la 9,87%, de la 9,31% în februarie, pe fondul scumpirii combustibililor și al unui context extern volatil. Ajustările majore din 2025 în domeniul prețurilor la energie și cel fiscal au contribuit semnificativ la nivelul actual. Presiunile asupra prețurilor rămân ridicate pe termen scurt, deși în a doua parte a anului există premisele unei temperări.
Impactul acestei evoluții se vede în comerțul cu amănuntul, unde vânzările au o contracție constantă din a doua jumătate a anului trecut. Ritmul anual a ajuns la -6,2% în februarie 2026, cu o scădere și mai pronunțată pentru bunurile nealimentare, de -9,4%. Aceasta reflectă o ajustare firească a comportamentului, gospodăriile prioritizând cheltuielile esențiale și reducând achizițiile discreționare.
Efecte asupra economiei și a mediului de afaceri
Într-o economie în care consumul privat a fost principalul motor de creștere, această schimbare are efecte imediate. Probabilitatea ca primele două trimestre din 2026 să înregistreze o dinamică negativă a PIB real este ridicată.
Mediul de afaceri traversează o perioadă mai amplă de ajustare. Creșterea costurilor cu energia și materiile prime se suprapune cu costurile ridicate de finanțare, iar presiunea statului pe piețele financiare a limitat accesul sectorului privat la resurse mai ieftine. Ca urmare, unele companii sunt nevoite să absoarbă presiunile de cost, ceea ce afectează planurile de investiții și gestionarea lichidității. Aceste evoluții indică o economie aflată într-un proces de recalibrare, nu de criză structurală.
Condițiile pentru revenire și direcții esențiale
Revenirea va depinde în mod esențial de trei factori: stabilizarea inflației, refacerea încrederii consumatorilor și a mediului de afaceri și menținerea unui cadru macroeconomic predictibil. În absența unor noi șocuri externe majore, este rezonabil să se anticipeze că inflația va intra pe o traiectorie descendentă în a doua jumătate a anului, creând premise pentru o revenire treptată. Reconstrucția încrederii este însă un proces de durată.
În acest context, câteva direcții rămân esențiale:
- Predictibilitate și stabilitate - este necesar un orizont clar, iar incertitudinea prelungită privind cadrul fiscal și de reglementare trebuie încheiată prin decizii clare.
- Eficientizarea cheltuielilor publice - reducerea presiunii statului pe piețele financiare interne ar scădea costurile de finanțare pentru sectorul privat.
- Susținerea IMM-urilor și atragerea investițiilor - acestea sunt segmentele cu cel mai mare potențial de absorbție a forței de muncă și de generare rapidă de valoare adăugată.
Relația dintre inflație și consum este tot mai vizibilă în datele economice. După o perioadă de creștere susținută de cererea internă, economia traversează o etapă inevitabilă de ajustare, dar nu ireversibilă. Viteza și calitatea redresării vor depinde de modul în care factorii de decizie vor construi condițiile pentru reluarea creșterii într-un mod sustenabil.