România se pregătește pentru o transformare majoră a sectorului său de apărare, cu investiții de miliarde de euro în fabrici de armament, muniție și vehicule militare. Pe lângă uzinele de stat tradiționale, giganți internaționali precum Rheinmetall și Otokar își consolidează prezența la Mediaș, în timp ce fabricile istorice de la Cugir încearcă să reintre în circuitul producției de armament individual, într-un peisaj dominat de fondurile europene SAFE.
Contextul investițiilor și fondurile europene
În jurul nucleului format din companiile de stat ROMARM, care include 16 filiale specializate, de la Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu până la Uzina Automecanică Moreni, se conturează acum un ecosistem industrial nou. Acesta este completat de facilități și linii de producție operate de grupuri internaționale, iar fondurile puse la dispoziție prin programul european SAFE („Acțiunea pentru securitatea Europei”) sunt menite să aducă atât contracte, cât și tehnologie nouă în țară.
Miza principală nu este doar echiparea Armatei Române, ci și capacitatea țării de a produce efectiv echipamente militare moderne. Întrebarea esențială este dacă România va deveni un centru de producție sau va rămâne doar o piață de desfacere pentru produse fabricate în alte state.
Programul SAFE alocă României un buget de 16,68 miliarde de euro, din care 12,48 miliarde de euro sunt destinate echipamentelor militare, iar 4,2 miliarde de euro pentru infrastructură duală, inclusiv finalizarea autostrăzilor A7 și A8. O caracteristică importantă a acestui program este posibilitatea de a include clauze de cooperare industrială și producție locală în cadrul contractelor, cu scopul declarat de a integra firmele românești în lanțurile europene de producție și de a diminua dependența de importuri.
Rolul marilor producători internaționali
Unul dintre principalii beneficiari ai acestor fonduri este grupul german Rheinmetall, care a primit în 2026 un pachet de contracte pentru România în valoare totală de aproximativ 5,7 miliarde de euro. Acordul, considerat cel mai mare din istoria recentă a companiei, include producția de vehicule blindate, sisteme de apărare antiaeriană, muniție și nave militare.
Componenta centrală a pachetului este contractul pentru 298 de mașini de luptă ale infanteriei Lynx, evaluat la 3,337 miliarde de euro fără TVA. Conform autorităților, asamblarea finală a acestor vehicule se va realiza la Mediaș, unde vor fi produse inclusiv carcasa blindată, sistemul de armament și componentele software.
Un alt contract major vizează 401.760 de cartușe de muniție antiaeriană de 35 mm AHEAD, în valoare de 449,75 milioane de euro, cu condiția ca producția să fie localizată integral într-o nouă facilitate din România. De asemenea, un contract de aproape 982 de milioane de euro prevede livrarea a șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER 35 și două sisteme navale Millennium, cu o parte din producție realizată local.
La Mediaș, grupul german Rheinmetall colaborează cu compania turcă Otokar, care a achiziționat recent 96,77% din acțiunile Automecanica Mediaș pentru aproximativ 85 de milioane de euro. Această investiție este legată de contractul pentru 1.059 de vehicule blindate COBRA II 4×4, în valoare de aproximativ 4,26 miliarde de lei fără TVA. O parte dintre vehicule sunt fabricate în Turcia, iar restul pe linia de producție din România, unde primul COBRA II asamblat local a fost deja prezentat în 2026.
În ceea ce privește armamentul individual, compania italiană Beretta și-a exprimat interesul pentru programul dedicat, propunând producție locală și transfer de tehnologie pentru arme de asalt de 5,56 mm, pistoale de 9 mm și lansatoare de grenade de 40 mm. Cu toate acestea, Beretta nu a semnat încă un contract pentru programul SAFE și critică lipsa unei proceduri transparente. În paralel, guvernul a anunțat un acord de cooperare industrială pentru localizarea integrală a producției de arme automate și pistoale la Uzina Mecanică Cugir, Fabrica de Arme Cugir și Uzina Mecanică Sadu, în cadrul unui proiect care ar putea implica și compania americană SIG Sauer.
Exemple de succes și perspective viitoare
Un exemplu relevant de companie privată românească este Aerostar Bacău, listată la bursă, care și-a consolidat poziția ca centru de mentenanță desemnat pentru avioanele F-16 ale României. Compania are capacitatea de a lucra simultan la până la șase aeronave și a dezvoltat un centru regional pentru acest tip de avion, demonstrând că industria de apărare nu se limitează doar la fabricarea de armament, ci include și mentenanță, modernizare și suport logistic.
În domeniul aeronautic, există planuri pentru achiziția de elicoptere Airbus, cu un acord de cooperare industrială ce vizează transferul de tehnologie și crearea unei linii de asamblare finală la IAR. România intenționează să cumpere ulterior un lot suplimentar de 30 de elicoptere H225M produse în țară. De asemenea, Rheinmetall are un proiect pentru o nouă fabrică de pulberi la Victoria, județul Brașov, considerată o investiție strategică pentru asigurarea independenței în producția de muniție.
Industria de stat nu dispare, ci își redefinește rolul. Fabricile tradiționale din cadrul ROMARM, precum cele de la Cugir, Sadu sau Plopeni, sunt integrate treptat în proiecte cu parteneri internaționali. Provocarea principală rămâne modernizarea tehnologică și atragerea de personal specializat pentru a transforma capacitatea de producție existentă într-o capacitate competitivă reală. În ansamblu, industria românească de apărare traversează o perioadă de tranziție spre un model mixt, în care capitalul privat și cel străin joacă un rol tot mai important, iar banii din programul SAFE sunt meniți să decidă dacă aceste investiții se vor traduce în fabrici moderne și tehnologii durabile pentru următoarele decenii.