Europarlamentarul AUR Georgiana Teodorescu avertizează că România riscă să își piardă suveranitatea asupra resurselor naturale ca urmare a votului din Parlamentul European de la Strasbourg privind modificarea Regulamentului pentru Materiile Prime Critice (CRMA). Potrivit acesteia, decizia a fost susținută de majoritatea eurodeputaților, inclusiv de reprezentanții români ai PSD, PNL și USR.
Contextul votului
Un număr de 470 de deputați europeni au votat în favoarea regulamentului, printre aceștia aflându-se și parlamentarii români de la PSD/S&D (Dragoș Benea, Gheorghe Cârciu, Andi Cristea, Vasile Dâncu, Gabriela Firea, Maria Grapini, Claudiu Manda, Ștefan Mușoiu, Victor Negrescu, Dan Nica și Mihai Tudose), PNL/PPE (Rareș Bogdan, Daniel Buda, Gheorghe Falcă, Mircea Hava, Dan Motreanu, Siegfried Mureșan, Virgil Popescu și Adina Vălean) și USR/Renew Europe (Dan Barna).
Prin acest regulament, Comisia Europeană primește puterea de a decide discreționar destinul resurselor naturale ale Europei: cine le extrage, cine le procesează și cine le reciclează.
Amendamentele respinse
Georgiana Teodorescu, membră a Comisiei pentru Industrie, Cercetare și Energie din Parlamentul European, a depus mai multe amendamente în timpul dezbaterii proiectului în comisia de specialitate. Acestea ar fi impus:
- obligativitatea consimțământului expres al statului membru pentru orice măsură de atenuare a riscurilor care vizează exploatarea resurselor sale;
- aplicarea principiului proximității, astfel încât prelucrarea să se realizeze lângă resursă, în România, pentru crearea de locuri de muncă și reducerea decalajelor economice.
Proiectele strategice ale României
România apare pe lista Comisiei Europene cu cinci proiecte strategice: trei privind extracția de cupru, magneziu și grafit, unul pentru producția de magneziu și unul pentru reciclarea de cobalt, litiu, mangan, grafit și nichel, toate de calitate pentru baterii.
„România riscă să rămână doar o bază de extracție (materie primă brută), în timp ce valoarea adăugată și procesarea să fie mutate în nucleul industrial al Europei. Ce se întâmplă după votul de azi? Să luăm doar un exemplu grăitor. Comisia Europeană are deja selectate aceste așa-numite proiecte strategice. Să ne concentrăm pe grafit pe care îl extragem, dar nu-l procesăm. Franța are 15 proiecte strategice selectate de Bruxelles. Surpriză (sau nu!), nu extrage nimic. Doar procesează și reciclează. Ce procesează? Ei bine, procesează grafit. Estonia are două proiecte de procesare, dintre care unul pe grafit. Și Finlanda procesează grafit, dar pe lista CE nu figurează cu vreun proiect strategic de extracție a acestui minereu. Practic, după acest vot, România va fi obligată de Bruxelles să trimită grafitul pe care îl extrage la unul dintre punctele de procesare din statele menționate mai sus", a explicat Georgiana Teodorescu.
Transparența acționariatului
Propunerea actuală de regulament permite Comisiei Europene să „cupleze" mari corporații la resursele naționale fără criterii clare. Prin amendamentele sale, Georgiana Teodorescu solicita transparență totală asupra acționariatului acestor entități.
„Toate aceste proiecte au fost anunțate cu surle și trâmbițe. Să ne uităm însă mai în detaliu la ce se află dincolo de perdeaua de propagandă. Firma din spatele unui proiect strategic selectat de Comisia Europeană pentru producția de magneziu - Verde Magnesium Industries SRL - are sediul social într-un apartament din sectorul 5, București, conform catalogului firmelor din România. Firma care face extracția magneziului și care are aproximativ același nume - Verde Magnesium SRL - are o adresă de contact pe pagina oficială de internet în sectorul 1, într-o zonă rezidențială. Din conducere fac parte o fostă secretară de stat la Ministerul Economiei din guvernul Cioloș și fostă directoare OMV și trei străini între care un fost expert al Comisiei Europene și un fost director AUDI. Verde Magnesium se laudă pe pagina sa de internet că va deveni primul producător european de magneziu din ultimii 25 de ani «deschizând calea unei abordări sustenabile, cu emisii scăzute de carbon, în ceea ce privește extracția și producția de magneziu». Trăim același scenariu prost din trecut când prin privatizări decise în alte capitale am rămas fără control asupra energiei și resurselor noastre proprii", a încheiat Georgiana Teodorescu.