Fondul Monetar Internațional (FMI) solicită în mod insistent statelor, în special marilor economii dezvoltate, să implementeze fără întârziere măsuri de limitare a cheltuielilor publice și de reducere a deficitelor bugetare. Instituția avertizează că amânarea ajustărilor fiscale va transforma intervențiile viitoare în demersuri mult mai dificile și mai costisitoare.
Urgența acțiunii fiscale
FMI consideră că ajustările fiscale au devenit o chestiune urgentă, iar acțiunea trebuie întreprinsă imediat, deoarece condițiile economice s-au modificat semnificativ. Rodrigo Valdes, directorul Departamentului pentru Afaceri Fiscale din cadrul FMI, a explicat că randamentele în creștere pentru obligațiunile suverane amplifică presiunile fiscale într-un moment în care media datoriei publice este pe cale să atingă 100% din Produsul Intern Brut, cel mai ridicat nivel înregistrat de la Al Doilea Război Mondial. Această situație lasă țărilor o marjă de manevră redusă pentru amânări.
“Acum spunem că este o chestiune urgentă şi că trebuie acţionat acum, deoarece condiţiile s-au schimbat”, a spus Valdes.
Oficialul FMI a subliniat riscurile generate de presiunile inflaţioniste, de nivelurile ridicate ale datoriei globale şi de creşterea randamentelor obligaţiunilor suverane, accentuând caracterul urgent al apelului instituției.
Contextul economic actual
Înaintea reuniunilor anuale ale FMI şi Băncii Mondiale care au loc săptămâna aceasta la Bangkok, Valdes declarase că rezultatele fiscale din acest an sunt mai slabe decât se anticipa în urmă cu şase luni şi mai slabe decât cele de acum un an. Majoritatea ţărilor iau în prezent în calcul creşterea cheltuielilor, în loc să adopte măsuri de austeritate.
Provocarea pentru principalele economii avansate, confruntate cu niveluri ridicate ale datoriei, constă în obţinerea sprijinului politic pentru planuri concrete de limitare a costurilor de finanţare pe termen mediu şi de reducere a propagării către restul lumii.
Perspective și riscuri
FMI avertizează că amânarea ajustărilor ar duce la creşterea poverii dobânzilor şi a vulnerabilităţilor fiscale, restrângând şi mai mult opţiunile de politică economică. Preţurile ridicate ale petrolului, inflaţia persistentă, cererea mai mare de investiţii şi avansul peste aşteptări al inteligenţei artificiale au dus la creşteri accentuate ale randamentelor titlurilor de stat pe termen lung în ultimele luni.
Randamentul mediu al obligaţiunilor guvernamentale pe 10 ani din statele G7 a crescut cu peste 110 puncte de bază între februarie şi septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din ultimele aproape două decenii. Potrivit instituţiei financiare internaţionale, până în 2031, costul mediu efectiv al finanţării guvernamentale va urca la 3,7%, faţă de 2,3% în 2021.
În SUA, se preconiza că plăţile aferente dobânzilor vor ajunge la 5,3% din PIB, în creştere de la 2,8% din PIB înainte de pandemia de COVID. Această cifră este şi mai mare în ţările cu venituri mici, unde plăţile pentru dobânzi absorb în prezent peste 15% din veniturile fiscale, comparativ cu un cost mediu de aproximativ 9% în perioada 2011-2019.
În prezent, în multe ţări, dobânzile la datoria publică depăşesc ratele de creştere nominală, ceea ce va îngreuna şi mai mult eforturile acestora de a-şi stabiliza datoria.