Principalele federații sindicale din învățământ cer partidelor parlamentare să respingă proiectul noii Legi a salarizării, considerând forma actuală o încălcare a angajamentelor asumate de stat după greva din 2023. FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”, care reprezintă peste 300.000 de angajați, acuză Executivul că ignoră nevoile reale ale sistemului.
Acuzații de încălcare a promisiunilor post-grevă
Cele trei mari organizații sindicale, FSLI, Federația „Spiru Haret” și „Alma Mater”, au transmis vineri un comunicat comun în care solicită ferm tuturor formațiunilor politice să nu voteze proiectul legii salarizării dacă acesta ajunge în Parlament. Reacția vine după ce liderii partidelor au primit joi, la Palatul Cotroceni, o nouă versiune a documentului, care reduce valoarea de referință de la 4.100 la 4.000 de lei, deși majorează anumiți coeficienți pentru preuniversitar.
Sindicaliștii susțin că proiectul contrazice direct actele normative adoptate pentru încheierea grevei generale din 2023. Ei afirmă că promisiunile și documentele oficiale asumate atunci sunt acum „călcate în picioare”, ceea ce relevă „o lipsă cronică de onestitate și de respect” față de corpul profesoral. De asemenea, aceștia invocă prevederile OUG 57/2023, care stabilea că noua grilă pentru Educație va porni de la salariul mediu brut pe economie, cu acordarea primei tranșe de 50% din diferență de la 1 ianuarie 2024.
Răspunsul dur la declarațiile ministrului Muncii
În comunicat, federațiile îi răspund direct ministrului interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, care declarase că a găsit o formulă „de nerefuzat” pentru profesori. Liderii sindicali îi transmit că a reușit „contraperformanța” ca oferta promisă să fie una pe care o refuză categoric. Ei subliniază că Educația a fost singurul domeniu afectat de măsurile de austeritate din 2025, în timp ce alte sectoare au fost protejate.
O altă acuzație majoră vizează efectele Legii nr. 141/2025 asupra personalului. Potrivit sindicatelor, numărul profesorilor fără studii de specialitate a crescut cu peste 2.000, ajungând la 6.300 de cadre didactice necalificate. Această situație ar însemna că peste 150.000 de elevi nu au profesori cu studii în specialitatea predată, iar adoptarea noii grile ar accentua dramatic criza resursei umane, cu repercusiuni asupra elevilor și studenților.
Inechități adâncite și apel final către parlamentari
Federațiile mai acuză că proiectul nu repară dezechilibrele create prin ordonanțele „trenuleț” aplicate Legii-cadru 153/2017, ci adâncește diferențele dintre familia ocupațională Învățământ și celelalte. Deși în varianta discutată la Cotroceni o parte dintre coeficienți au fost majorați, reducerea valorii de referință anulează practic efectul creșterii, ceea ce înseamnă că salariile brute nu ar depăși nivelurile din proiectul anterior.
Comunicatul semnat de Simion Hăncescu (FSLI), Marius Ovidiu Nistor („Spiru Haret”) și Anton Hadăr („Alma Mater”) se încheie cu un mesaj ferm către aleșii națiunii. Sindicaliștii le transmit parlamentarilor că au „o singură opțiune onorabilă”, respectiv respingerea fără ezitare a legii, orice altă decizie fiind considerată o trădare a școlii românești. Mesajul final este unul mobilizator: „Respingeți legea și țineți în viață educația românească!”.