Guvernul se află în faza finală a deciziilor pentru un nou pachet de măsuri împotriva scumpirii carburanților, cu reducerea accizelor drept opțiune principală, iar discuțiile tehnice vizează un sistem flexibil de intervenție în funcție de evoluția prețurilor.
Contextul presiunilor politice
Presiunea asupra Executivului a crescut după ce primul pachet de măsuri, adoptat prin ordonanță de urgență, a avut un impact limitat. Acesta a declarat stare de criză pe piața carburanților și a introdus măsuri precum plafonarea adaosului comercial și restricționarea exporturilor, însă prețurile au scăzut doar cu câteva zeci de bani pe litru. Între timp, cotațiile internaționale au continuat să urce, alimentând nemulțumirea publică și tensiunile din coaliție.
Mecanismul tehnic analizat
În zona Ministerului Finanțelor se conturează ideea unui mecanism de tip „acciză dinamică”. Acesta ar funcționa pe baza unor praguri de variație și ar permite ajustări periodice. Modelul analizat are la bază următoarele principii:
- Intervenția ar fi declanșată de o creștere simultană de aproximativ 5% atât a cotațiilor petrolului, cât și a prețurilor la pompă.
- Răspunsul ar fi o reducere corespunzătoare de circa 5% la pompă.
- Mecanismul ar opera în trepte de câte 5%, cu evaluări periodice la fiecare 9–10 zile.
- Se analizează un plafon maxim al reducerii accizelor de 20%–25% pentru a menține impactul bugetar gestionabil.
Provocări și dezbateri
Reducerea TVA este considerată problematică din cauza riscurilor de încălcare a regulilor europene, motiv pentru care varianta accizelor este privită ca mai sigură juridic. În paralel, România a ridicat subiectul la nivelul Eurogrupului, solicitând o coordonare mai bună și clarificări privind cadrul de intervenție al statelor membre.
Discuțiile tehnice au loc pe fondul unor divergențe politice. PSD a cerut public reducerea accizelor, criticând măsurile anterioare, în timp ce PNL insistă asupra unor calcule riguroase ale impactului bugetar. Principala preocupare rămâne echilibrul dintre necesitatea de a reduce prețurile și riscul de a accentua deficitul bugetar.