Curtea de Apel București a decis, în mod definitiv, să ridice măsurile asigurătorii asupra activelor Nordis Management și Nordis Mamaia. În același timp, contestația depusă de Vladimir Ciorbă a fost respinsă, ceea ce înseamnă că sechestrul pe bunurile sale personale rămâne în vigoare.
Contextul deciziei
Soluția a fost pronunțată miercuri, 14 octombrie 2026, și vizează ordonanța din 21 iulie prin care procurorii menținuseră măsurile asigurătorii în dosarul penal nr. 1854/D/P/2022. Activele celor două societăți implicate sunt evaluate la peste 120 de milioane de euro.
Este important de precizat că această hotărâre schimbă situația bunurilor celor două firme, dar nu închide ancheta penală și nici nu stabilește nevinovăția persoanelor cercetate.
Ce a decis instanța
Judecătorii au admis contestația formulată de Nordis Management SRL și Nordis Mamaia SRL împotriva ordonanței procurorului. Potrivit minutei instanței, s-a dispus ridicarea măsurilor asigurătorii menținute prin ordonanța din 21.07.2026, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Secția de Combatere a Criminalității Organizate.
„În baza art. 250 ind. 2 raportat la art. 250 alin. 1 cod procedură penală, cu aplicarea art. 249 alin. 5 cod procedură penală, admite contestația formulată de contestatorii NORDIS MANAGEMENT S.R.L. și NORDIS MAMAIA S.R.L. [...] Dispune ridicarea măsurilor asigurătorii menținute prin ordonanța procurorului din data de 21.07.2026 [...] cu privire la bunurile contestatorilor NORDIS MANAGEMENT S.R.L. și NORDIS MAMAIA S.R.L.”
În cazul lui Vladimir Ciorbă, soluția a fost opusă: contestația a fost respinsă ca neîntemeiată. Acesta trebuie să plătească și 300 de lei, cheltuieli judiciare avansate de stat. Minuta nu enumeră bunurile și nu indică valoarea lor, nici nu prezintă motivele pentru care instanța a diferențiat situația companiilor de cea a lui Ciorbă.
Implicații pentru cumpărători și creditori
Pentru cumpărătorii și ceilalți creditori Nordis, întrebarea este cum pot fi folosite activele pentru finalizarea proiectelor sau recuperarea creanțelor. Ridicarea sechestrelor penale elimină restricțiile rezultate din măsurile vizate de această hotărâre, dar nu înseamnă că apartamentele sunt transferate automat cumpărătorilor ori că banii vor fi restituiți imediat. Aceste rezultate depind de situația fiecărui bun, de contracte și de procedurile de insolvență.
Nici reluarea lucrărilor nu era condiționată exclusiv de dispariția sechestrelor. În cazul Nordis Mamaia, DIICOT transmisese deja că măsurile asigurătorii vizau actele de dispoziție, fără să împiedice actele de administrare sau conservare, inclusiv lucrările de construcție. Poziția procurorilor fusese consemnată într-un raport al administratorului judiciar în septembrie.
La sfârșitul lunii septembrie, creditorii Nordis Mamaia fuseseră chemați să decidă asupra continuării lucrărilor la blocul nr. 5 din proiectul Nordis Dune, din Năvodari. Potrivit informațiilor prezentate atunci, compania avea 501 creditori, dintre care 439 de promitenți-cumpărători, care achitaseră aproximativ 162 de milioane de lei. Propunerea analizată urmărea continuarea construcției, inclusiv printr-un mecanism de finanțare din partea cumpărătorilor.
Aceasta este miza economică a activelor Nordis: existența unor bunuri nu rezolvă, singură, lipsa banilor necesari pentru terminarea proiectelor și nici nu stabilește ordinea în care creditorii își recuperează creanțele.
Ancheta penală continuă
Dosarul penal continuă separat de disputa privind sechestrele. DIICOT a anunțat că, pe 18 august 2026, a extins urmărirea penală pentru noi acte de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Măsura a avut la bază 50 de plângeri noi, formulate de 109 persoane vătămate.
Prejudiciul suplimentar reclamat depășea 42 de milioane de lei, 14 milioane de euro și 17.000 de dolari. Separat, o societate comercială reclamase un prejudiciu de aproximativ șapte milioane de lei. Acestea sunt sumele comunicate pentru extinderea anchetei, nu valoarea bunurilor deblocate prin hotărârea din 14 octombrie.
Investigația vizează presupuse infracțiuni de constituire a unui grup infracțional organizat, delapidare, spălare de bani, evaziune fiscală și înșelăciune. Persoanele și societățile cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.