Un avertisment dur din partea industriei subliniază că transportul feroviar din România este grav dezavantajat de un sistem fiscal care favorizează în mod artificial transportul rutier, generând concurență distorsionată și riscând viabilitatea unui sector cheie pentru economie și mediu.
Diferențe fundamentale în mecanismele de taxare
Potrivit lui Gruia Stoica, președintele GRAMPET Group, politica actuală creează un dezechilibru major pe piața transporturilor. El explică că, deși transportul rutier are un impact mai mare asupra infrastructurii și mediului, acesta beneficiază de un tratament fiscal mult mai permisiv. Sistemul este structurat astfel încât operatorii feroviari suportă costuri considerabil mai mari decât colegii lor de pe șosea.
„Am spus că transportul feroviar este viitorul. Realitatea arată însă că, în România, politicile actuale împing piața în direcția opusă. Avem un sistem în care feroviarul plătește semnificativ mai mult, iar rutierul mult mai puțin, deși impactul asupra infrastructurii și mediului este invers”, a declarat Stoica.
Diferența esențială constă în modul de aplicare a taxelor. Transportul rutier utilizează sisteme de tip rovinietă, care permit circulația pe o perioadă fixă, indiferent de kilometrii parcurși. În schimb, transportul feroviar plătește o taxă de utilizare a infrastructurii (TUI) pentru fiecare kilometru, la care se adaugă o serie de costuri operaționale suplimentare, precum certificări, audituri, inspecții tehnice și personal de siguranță.
Sistemul TollRo nu aduce echilibru
Chiar și cu introducerea viitoare a sistemului de taxare la distanță TollRo pentru camioane, disparitatea va persista. Tarifele propuse sunt de 0,48 lei pe kilometru pentru autostrăzi și drumuri expres (pentru camioane peste 12 tone, EURO VI) și 0,24 lei/km pentru drumurile naționale. În acest scenariu, transportul feroviar ar rămâne mai puternic taxat, cu o diferență estimată la aproximativ 60% pe unitatea de tonă-kilometru.
„Cu alte cuvinte, chiar și după introducerea TollRo, trenul va continua să plătească mai mult decât camionul pentru utilizarea infrastructurii. Aceasta nu este o corecție, ci o perpetuare a dezechilibrului”, a menționat Gruia Stoica.
România, o excepție permisivă în Europa
Comparația cu statele din regiune evidențiază că România are cel mai scăzut nivel de taxare pentru transportul rutier. În Bulgaria, taxele sunt de aproximativ două ori mai mari, în Slovenia de trei ori, iar în Ungaria și Austria de circa șase ori mai mari decât la noi.
De asemenea, transportatorii rutieri beneficiază de facilități fiscale inaccesibile pentru sectorul feroviar, precum restituirea parțială a accizei la motorină. Acest lucru se întâmplă în condițiile în care transportul feroviar are și el costuri energetice substanțiale.
Problemele de concurență loială sunt amplificate de practici neconforme în transportul rutier, cum ar fi depășirea limitelor de tonaj și de un sistem de controale considerat insuficient. În contrast, alte țări europene adoptă politici active pentru a echilibra piața; Austria, de exemplu, limitează transportul rutier al deșeurilor pe distanțe mai lungi de 100 km, pentru a favoriza transferul pe calea ferată.
Impact dramatic asupra pieței și mediu
Dezechilibrele fiscale și de reglementare se reflectă direct în statistici alarmante. Transportul rutier domină piața românească, cu aproximativ 88,4% din volumele transportate și 87,8% din totalul de tone-kilometru.
Pe de altă parte, transportul feroviar a înregistrat un declin drastic. Dacă imediat după Revoluție se transportau circa 220 de milioane de tone pe cale ferată, în 2024 volumul a ajuns la doar 43 de milioane de tone. În paralel, transportul rutier a atins aproximativ 323 de milioane de tone.
Această tendință intră în contradicție directă cu obiectivele Pactului Verde European, care vizează reducerea cu 90% a emisiilor din transporturi până în 2050. Este problematic având în vedere că transportul rutier este responsabil pentru aproximativ 70% din emisiile sectorului.
Apel la măsuri corective și dialog
Pentru a remedia situația, Gruia Stoica propune un pachet de măsuri urgente:
- Recalibrarea sistemului TollRo pentru a asigura echitate.
- Reducerea taxei TUI pentru transportul feroviar.
- Direcționarea veniturilor din taxarea transportului rutier către dezvoltarea și întreținerea infrastructurii feroviare.
- Intensificarea controalelor pentru combaterea supra-tonajului pe șosele.
- Implementarea unor politici clare care să stimuleze transferul de marfă de pe șosea pe calea ferată.
„Este momentul pentru un dialog real între operatorii feroviari, Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor. Nu cerem tratament preferențial, ci un cadru echitabil. Dacă nu corectăm aceste diferențe, România va continua să stimuleze transportul rutier în detrimentul unui sistem mai eficient și mai sustenabil”, a concluzionat președintele GRAMPET Group.