Magistrații Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) au decis marți să respingă ca inadmisibilă contestația în anulare depusă de procurorul Radu George Bucurică, menținând astfel măsura arestării preventive dispuse în urma unui incident petrecut în județul Hunedoara. Într-un dosar conex, instanța supremă a admis cererea de abținere formulată de un judecător, invocând incompatibilitatea acestuia de a participa la soluționarea cauzei.
Contextul deciziei instanței supreme
Potrivit minutei oficiale a Înaltei Curți, procurorul Radu George Bucurică a contestat încheierea numărul 617 din data de 27 august 2026, pronunțată de Secția penală a instanței supreme în dosarul 525/57/2026. Soluția aleasă de judecători a fost respingerea contestației ca inadmisibilă, o hotărâre definitivă care confirmă legalitatea arestării preventive pentru o perioadă de 30 de zile.
Pe lângă respingerea cererii, inculpatul a fost obligat să suporte cheltuielile judiciare în cuantum de 300 de lei, iar onorariul avocatului din oficiu, stabilit la 821 de lei, va fi decontat din fondurile statului. În mod separat, completul de judecată a luat act de declarația de abținere formulată de judecătoarea Maricela Cobzariu, constatând incompatibilitatea acesteia în dosarul asociat 1617/1/2026, o decizie care nu poate fi atacată cu nicio cale de atac.
Detalii despre măsura arestării și incidentul din Ribița
Radu George Bucurică, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Caraș-Severin, a fost plasat în arest preventiv pe data de 27 august. Această măsură a fost luată după ce ÎCCJ a admis contestația formulată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, răsturnând decizia inițială prin care magistratul fusese lăsat în libertate. Mandatul de arestare, emis pe numele său, acoperă perioada 27 august – 25 septembrie 2026, fiind executat în aceeași seară, după ce bărbatul a fost depistat de polițiști în județul Ilfov, în zona Ghermănești.
Ulterior, la data de 28 august, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a decis suspendarea sa din funcție, ca o consecință directă a măsurii arestării preventive. Dosarul penal a fost deschis în urma unui incident produs în noaptea de 8 spre 9 august, la un local din comuna Ribița, județul Hunedoara. Conform anchetatorilor, procurorul ar fi pătruns pe terasa localului, unde se aflau aproximativ 100 de persoane, având asupra sa un cuțit, un spray iritant-lacrimogen și un pistol letal Walther de calibrul 9x19 mm.
Anchetatorii au stabilit că permisul de armă al procurorului fusese anulat de IPJ Caraș-Severin la 27 iulie, iar acesta ar fi fost informat despre această măsură la 6 august. În momentul în care polițiștii i-au cerut să se legitimeze, bărbatul ar fi refuzat, ar fi devenit recalcitrant și ar fi pulverizat spray iritant-lacrimogen către agenți, după care a încercat să fugă.
Rolul probelor video în soluționarea cauzei
Un element crucial al anchetei a fost reprezentat de imaginile surprinse de camera bodycam a unuia dintre polițiști. Contrar comunicatului inițial al Parchetului General, care susținea că Bucurică ar fi tras cu pistolul în timpul imobilizării, probele video au indicat o altă succesiune a evenimentelor. Curtea de Apel Alba Iulia, care analizase inițial cazul, a constatat că focul de armă s-a produs după ce procurorul fusese deja dezarmat și încătușat.
Din înregistrări a reieșit că un polițist a explicat că el a fost cel care a apăsat trăgaciul, deoarece arma avea un cartuș pe țeavă, ceea ce a dus la o descărcare accidentală. Pe baza acestor probe, judecătorul de la Curtea de Apel Alba Iulia a concluzionat că acuzația de uz de armă fără drept nu avea suport probator la acel moment și a ridicat semne de întrebare și cu privire la documentele care atestau anularea permisului de armă, considerând că acestea nu permiteau o verificare completă a situației juridice a armei.
Cu toate acestea, la 27 august, Înalta Curte a adoptat o soluție diferită, dispunând arestarea preventivă pentru infracțiunile de nerespectarea regimului armelor și munițiilor, tulburarea ordinii și liniștii publice și două infracțiuni de ultraj. Este de remarcat faptul că infracțiunea de uz de armă fără drept nu a fost inclusă în enumerarea faptelor pentru care s-a emis mandatul de arestare, ceea ce confirmă concluziile inițiale ale primei instanțe cu privire la acest aspect.