Judecătorii Curții Constituționale se pronunță asupra sesizărilor împotriva Legii integrității, act normativ esențial pentru fondurile europene din PNRR. Verdictul vine într-un climat tensionat, marcat de o întâlnire controversată dintre premier și președinta CCR.
Contestațiile depuse la Curte
Președintele Nicușor Dan a atacat la Curtea Constituțională prevederea care extinde obligația depunerii declarațiilor de avere asupra partenerilor de viață ai demnitarilor. Șeful statului consideră că formularea referitoare la „soţul, soţia sau persoana care are relaţii asemănătoare acelora dintre soţi” este lipsită de criterii obiective clare.
„Legea nu stabileşte niciun criteriu obiectiv - durată, convieţuire, interdependenţă economică, asumare publică - pentru identificarea momentului de la care o relaţie afectivă devine relevantă juridic”, a argumentat președintele în sesizarea sa. O altă prevedere contestată de acesta vizează situația lui Dominic Fritz, liderul USR și primar al Timișoarei, care are o decizie definitivă de incompatibilitate.
Separat, 27 de senatori USR și PNL au formulat o obiecție de neconstituționalitate, vizând două amendamente controversate. Sorin Şipoş, liderul senatorilor USR, a declarat: „Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituţionale introduse de PSD şi AUR. Într-o democraţie nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive.”
Miza politică și juridică a amendamentelor
Primul amendament, numit „Amendamentul Fritz”, prevede ca aleșii cu o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, anterioară noii legi, să-și piardă mandatul în 30 de zile. Contestatarii invocă Articolul 15 alineatul (2) din Constituție, susținând că legea nu poate aplica sancțiuni pentru situații încheiate sub legislația anterioară.
Al doilea amendament, asociat cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui, extinde declarațiile de avere asupra persoanelor cu „relaţii asemănătoare acelora dintre soţi”. Criticii susțin că formularea este vagă și creează o ingerință disproporționată în viața privată, contrară standardelor CJUE și CEDO. Aceștia consideră că se instituie o răspundere pentru o persoană terță care nu și-a asumat-o.
Riscuri financiare și reacții politice
Legea integrității reprezintă un jalon în PNRR, iar promulgarea sa este necesară până la 31 august. PSD acuză Opoziția că prin acest demers pune în pericol 771 de milioane de euro din fonduri europene. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că așteaptă verdictul Curții și că eventualele modificări trebuie făcute până la termenul limită.
De partea cealaltă, contestatarii susțin că un jalon privind integritatea nu poate fi îndeplinit printr-o lege neconstituțională, care ar crea oricum probleme în relația cu Comisia Europeană. Contextul este amplificat de o decizie din mai 2025 a CCR, care a limitat caracterul public al informațiilor din declarațiile de avere, generând avertismente din partea ANI și a experților anticorupție privind angajamentele României față de OCDE și GRECO.
Controversa a fost intensificată de o întâlnire neanunțată oficial între premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu. Deși aceasta a respins „ferm şi categoric” speculațiile, președinții curților de apel și reprezentanții CSM au cerut clarificări, considerând lipsa de transparență „profund inadecvată standardelor” unei jurisdicții constituționale.