Existența cotidiană devine tot mai anevoioasă pentru locuitorii Cubei, care se confruntă cu efectele unei crize economice profunde. Penele de electricităte prelungite, creșterea continuă a prețurilor la mâncare, combustibil și transport, precum și perspectiva unei blocade economice americane mai aspre îi pun la încercare pe cubanezi. Autoritățile din Washington au avertizat că vor impune sancțiuni țărilor care furnizează petrol Havanaei.
Peste treizeci de locuitori din capitală și împrejurimi, de la vânzători ambulanti la șoferi de taxi, angajați ai sectorului privat sau public, descriu o societate condusă la capătul puterilor într-o economie unde bunurile esențiale sunt tot mai rare și mai scumpe.
Deși zonele rurale trăiesc de mult cu probleme energetice și infrastructură precară, și Havana, cu arhitectura sa colonială colorată și automobilele din anii 1950, se confruntă acum cu o criză similară pe măsură ce deficitul de combustibil se agravează. Aprovizionarea cu petrol din Venezuela și Mexic a încetat, iar președintele american Donald Trump a amenințat cu măsuri vamale importurile din țările care continuă să aprovizioneze Cuba.
În alte state, astfel de condiții ar fi generat proteste în stradă, însă în Cuba, unde manifestațiile sunt strict controlate, nu s-a înregistrat până acum o reacție publică majoră. Cu toate acestea, mulți se întreabă cât de mult va mai putea rezista populația. Peso-ul cubanez s-a depreciat cu peste 10% față de dolar în doar trei săptămâni, iar prețurile alimentelor nu încetează să crească.
"Este o situație imposibilă. Nu există salariu care să poată ține pasul cu aceste scumpiri", afirmă Yaite Verdecia, o gospodină din Havana.
Guvernul de la Havana nu a oferit detalii despre cum intenționează să gestioneze riscul unei crize umanitare. Ministerul de Externe a declarat vineri "o urgență internațională" ca răspuns la avertizările americane privind posibilele taxe vamale.
Între timp, pentru mulți, viața de zi cu zi se rezumă la asigurarea strictului necesar: hrană, gaz pentru gătit și acces la apă potabilă. Cozile la pompele de benzină s-au lungit semnificativ, iar carburantul vândut în pesos a dispărut, fiind disponibil doar în dolari americani, o monedă greu de obținut pentru majoritatea cetățenilor.
Transportul public și privat este aproape paralizat: autobuzele circulă foarte rar, multe taxiuri nu mai au combustibil, iar altele și-au dublat tarifele.
"Plătești suma cerută sau rămâi acasă", spune Daylan Perez, un tânăr de 22 de ani din capitală.
Nici tranziția către vehicule electrice nu mai constituie o soluție.
"Pot încărca taxiul doar patru sau cinci ore din cauza întreruperilor de curent", explică Alexander Leyet, șofer de triciclu electric.
În ciuda dificultăților, puțini cubanezi vorbesc deschis despre organizarea de proteste. Represiunile din 2021, pe fondul unei contracții economice de 12% între 2019 și 2024, alături de migrația masivă recentă, au slăbit opoziția internă.
"Nu sunt împotriva țării mele... dar nu doresc să mor de foame", mărturisește Mirta Trujillo, o vânzătoare ambulantă de 71 de ani care a plâns recunoscând că nu-și mai permite să cumpere alimente.
Pe măsură ce penele de curent se înmulțesc, uneori atingând 12 ore pe zi, crește și numărul accidentelor. Un incident a fost observat într-o intersecție aglomerată din Havana unde semafoarele nu funcționau.
Deplasarea devine o călătorie interminabilă: Julia Anita Cobas, o femeie de serviciu de 69 de ani, parcurge zilnic 16 kilometri, un drum care durează acum aproape patru ore dus-întors.
"Plec înainte de răsărit și nu știu niciodată cum mă voi întoarce."
Mulți cubanezi afirmă că nu au încredere că Washingtonul le va îmbunătăți viața: "De când m-am născut, Statele Unite ne amenință. Suferim în fiecare zi. Dar am supraviețuit dintotdeauna", spune Cobas.
Aimee Milanes, în vârstă de 32 de ani, rezumă starea generală: "Ne scufundăm. Însă nu avem la ce să ne agățăm. Totul se reduce la a supraviețui."