Deficitul de combustibil pentru aviație din Uniunea Europeană reprezintă o oportunitate strategică pentru România de a se poziționa ca furnizor regional, însă lipsa de viziune și coordonare riscă să limiteze acest potențial, avertizează un specialist.
Oportunitatea ratată și contextul actual
După ce a irosit șansa de a avea un rol energetic semnificativ în UE, reducându-se la statutul de simplu exportator de gaze, România se confruntă cu o nouă șansă majoră. Criza generată de Războiul din Golf a creat această oportunitate prin diminuarea deficitului de kerosen la nivel european. Specialistul susține că țara pare din nou incapabilă să gândească și să acționeze strategic, riscând să rateze acest moment.
Analiza strategică și propunerea
Potrivit analizei, strategia Ministerului Energiei de a crește doar producția de motorină pentru piața internă prin rafinarea țițeiului importat pare limitată, mai ales când autoritățile nu anunță vreun risc iminent de aprovizionare. Din perspectivă economică și strategică, o orientare către producția de kerosen pentru piața UE, concomitent cu creșterea motorinei pentru consumul intern, ar fi mai oportună. Acest echilibru depinde, însă, de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor românești.
"Europa nu are o criză de petrol. Are o criză de kerosen rafinat în locul greșit. România nu poate salva Europa. Dar poate face ceva mai valoros: să devină nodul care ține în viață sud-estul continentului."
Poziționarea pe termen lung
O astfel de strategie ar trebui însoțită de un demers mai amplu de poziționare a României ca un pilon relevant în arhitectura de securitate energetică a regiunii. Problema principală, conform specialistului, nu este una de resurse, ci de voință politică. Dacă România nu acționează, riscă să fie trecută din nou la capitolul clasic: a fost prezentă, dar nu a contat în luarea deciziilor.