Consilierul Băncii Naționale a României, Eugen Rădulescu, a respins categoric porecla de „Ilie Sărăcie” atribuită premierului și a emis un avertisment dur: în contextul economic actual, o criză politică ar putea degenera rapid într-o criză economică dramatică.
Apărarea premierului și avertismentele
Întrebat despre această etichetă, Rădulescu a răspuns:
„Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut... Cred că, având în vedere şi constrângerile de ordin politic, ceea ce a făcut el este foarte bine, meritoriu”.
El a subliniat însă că instabilitatea politică reprezintă un pericol iminent pentru stabilitatea economică, într-un context bugetar deja vulnerabil.
Riscul unei crize economice
Consilierul BNR a explicat că orice dezechilibru politic poate amplifica problemele existente.
„Dacă ajungem la o criză politică nu văd scenariul în care scăpăm de o criză economică dramatică. O criză politică poate să ne azvârle foarte repede într-o criză economică de mari proporţii”,a afirmat Rădulescu.
Replica la comparația cu Bulgaria
Declarațiile sale vin ca răspuns la invocarea exemplului Bulgariei, unde instabilitatea politică nu a împiedicat aderarea la zona euro. Rădulescu a argumentat că situațiile nu sunt comparabile, deoarece Bulgaria a menținut o disciplină bugetară strictă încă din 1997, prin intermediul unui Consiliu Monetar.
El a detaliat că autoritățile bulgare nu au avut controlul asupra emisiunii monetare, ceea ce a funcționat ca o constrângere externă.
„Bulgarii n-au făcut niciodată un deficit bugetar mare în toată această perioadă... chiar dacă guvernele ar fi vrut... să dea drumul la baierile pungii pentru a avea câştiguri politice, n-aveau de unde.”
În contrast, România a înregistrat un deficit bugetar de 9%, mult peste limita de 3,5% respectată constant de Bulgaria.
Apel la responsabilitate
În încheiere, consilierul BNR a făcut un apel la rațiune în sfera politică, exprimând speranța că deciziile necesare vor fi luate înainte de a apărea un deznodământ negativ pentru economie.