La finalul ciclului PNRR, europarlamentarul Claudiu Târziu, liderul Acțiunii Conservatoare, trage un semnal de alarmă dur, subliniind că România rămâne cu proiecte neterminate, bani pierduți și o serie de angajamente care vor genera costuri suplimentare pentru cetățeni în anii următori. Analiza publicată de oficialul ECR/ACT evidențiază o discrepanță majoră între promisiunile inițiale și rezultatele finale ale programului de redresare.
Un program sub așteptări: de la 29,2 miliarde la 20,1 miliarde de euro
Conform bilanțului prezentat de Claudiu Târziu, România a încheiat programul cu o alocare financiară semnificativ redusă. Dacă inițial planul viza o valoare de aproximativ 29,2 miliarde de euro, în urma renegocierilor succesive, inclusiv cele din 2026, suma a fost ajustată la circa 20,1 miliarde de euro. Această diferență de aproape 9 miliarde de euro nu se traduce integral în fonduri nerambursabile pierdute, o parte fiind reprezentată de împrumuturi la care autoritățile au renunțat după eliminarea proiectelor considerate imposibil de finalizat la timp. Totuși, există și sume afectate de neîndeplinirea unor jaloane și ținte asumate, ceea ce ridică întrebări serioase despre capacitatea de implementare.
Unul dintre punctele nevralgice rămâne întârzierea legii salarizării unitare, o reformă amânată constant și considerată o vulnerabilitate majoră a întregului program. „Românii trebuie să știe exact cât am primit, cât am pierdut, la ce împrumuturi am renunțat și cât ne costă angajamentele luate”, declară liderul ACT, subliniind că o parte din fonduri sunt împrumuturi care vor fi returnate tot din buzunarul contribuabililor.
Energia, un pariu riscant și o potențială criză de securitate
Un capitol deosebit de sensibil în analiza lui Claudiu Târziu vizează sectorul energetic. Acesta atrage atenția că jalonul privind decarbonizarea impune închiderea capacităților de producție pe cărbune într-un moment în care sistemul energetic național manifestă vulnerabilități clare. Problema fundamentală nu este modernizarea, ci ritmul alert al renunțării la sursele existente, înainte ca alternativele să fie operaționale.
„Poți face tranziție energetică, dar nu poți face tranziție spre întuneric. Nu închizi ceea ce funcționează înainte să ai cu ce înlocui”, avertizează politicianul, subliniind că aceasta este o regulă elementară de securitate națională. El critică dur modul în care România a acceptat termene care o pot transforma într-o țară mult mai dependentă de importuri, fără a negocia în funcție de realitățile locale. De asemenea, liderul ACT subliniază contradicția actuală: respectarea angajamentelor poate vulnerabiliza sistemul, iar nerespectarea lor poate atrage corecții financiare și blocarea plăților din PNRR.
Probleme de transparență și condiționare politică
Bilanțul realizat de Claudiu Târziu scoate la iveală și disfuncționalități grave legate de transparența fondurilor. Raportările europene au semnalat dificultăți în urmărirea costurilor și a beneficiarilor finali, iar cazul microbuzelor electrice, unde prețurile au stârnit controverse, este un exemplu elocvent. „Nu putem accepta ca, după zeci de miliarde puse pe hârtie pentru România, cetățeanul să nu poată afla cine a primit banii și ce rezultat concret s-a obținut”, afirmă președintele ACT, cerând investigații complete și stabilirea responsabilităților.
Un alt aspect criticat este utilizarea PNRR ca instrument de condiționare politică. Claudiu Târziu susține că sistemul de jaloane a legat decizii importante de politică internă de eliberarea fondurilor, reducând astfel marja de manevră a autorităților naționale. „Am avertizat încă din 2022 că PNRR riscă să devină o lesă pentru guvernul de la București. Problema fundamentală este că România a negociat slab și a acceptat obligații fără să se asigure că servesc interesului național”, declară acesta.
Proiecte neterminate și o lecție pentru viitor
La finalul programului, diferența dintre promisiuni și realitate este evidentă. Mai puțin de 60% din infrastructura rutieră planificată a fost realizată, iar în domeniul sănătății rezultatele sunt cu mult sub obiective. O parte dintre investițiile nefinalizate sunt mutate către alte mecanisme de finanțare, însă liderul ACT atenționează că acest transfer nu anulează costurile, ci doar le mută în altă parte a bugetului, pe care tot cetățeanul o suportă.
„S-au făcut și lucruri bune. Problema este cât ne-au costat, ce am abandonat pe drum și ce obligații am acceptat în schimb”, punctează Claudiu Târziu. Acțiunea Conservatoare solicită publicarea integrală a unui bilanț, cu sumele încasate, proiectele finalizate și abandonate, dar și cu responsabilitățile politice pentru jaloanele ratate. Concluzia președintelui ACT este una tranșantă: România trebuie să învețe din această experiență și să negocieze viitoarele acorduri europene cu fermitate, punând interesul național mai presus de orice alt considerent. „După cinci ani de «redresare», concluzia este amară: daraua a fost mai mare decât ocaua”, conchide europarlamentarul.