România se pregătește să restituie Băncii Mondiale, în zece tranșe semestriale, fondurile utilizate din avansul pentru pregătirea proiectului „Cartierul pentru Justiție”, după ce acordul de refinanțare nu a fost finalizat la timp. Guvernul a decis, joi, să anuleze și suma de 440.733 de dolari rămasă nefolosită din totalul de 2,5 milioane de dolari. Această situație survine pe fondul unor întârzieri considerabile ale proiectului imobiliar gigant, care ar trebui să găzduiască 23 de instituții judiciare, dar care se află încă în stadii incipiente, cu finanțarea pentru construcție încă nesecurizată.
Context: Un avans nerambursat la timp și implicațiile sale
Executivul a aprobat, în cadrul ședinței din 20 august, amendamentele agreate cu Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) referitoare la Scrisoarea de înțelegere privind avansul pentru pregătirea proiectului. Această decizie marchează, în practică, finalizarea etapei finanțate prin avansul din 2019. Conform comunicatului oficial, „prin această hotărâre, Guvernul aprobă amendamentele convenite cu BIRD la acordul privind avansul pentru pregătirea proiectului și anulează suma de 440.733 de dolari, rămasă neutilizată”.
Motivul principal al rambursării îl constituie expirarea termenului de disponibilitate a avansului, la 30 noiembrie 2025, fără ca un acord de refinanțare să fi fost semnat de toate părțile implicate. Astfel, potrivit prevederilor Scrisorii de înțelegere, suma trasă și dobânda aferentă trebuie returnate Băncii Mondiale de către România, prin intermediul Ministerului Finanțelor. Rambursarea se va efectua în zece rate semestriale aproximativ egale, iar Guvernul nu a precizat valoarea exactă a sumei și a dobânzii acumulate.
Ce s-a decis: Utilizarea fondurilor și stadiul proiectului
Fondurile din avansul BIRD nu au fost destinate construcției efective, ci pregătirii acesteia, acoperind cheltuieli precum investigațiile geotehnice, planificarea detaliată și managementul proiectului. În martie 2025, Ministerul Justiției raporta semnarea unor contracte de aproximativ 2,44 milioane de dolari și cheltuirea efectivă a circa 2,02 milioane de dolari. Aceste resurse au permis, între 2020 și 2024, elaborarea și avizarea Studiului de fezabilitate, care reprezenta aproximativ jumătate din documentația completă de proiectare.
Cu toate acestea, dimensiunea reală a investiției este mult mai mare, valoarea lucrărilor fiind estimată la 926 de milioane de euro, la care se adaugă o contribuție națională de aproximativ 385 de milioane de euro, totalizând circa 1,31 miliarde de euro. Tocmai finanțarea pentru etapele următoare reprezintă o problemă majoră. Un raport al Băncii Mondiale din iunie 2026 califica situația drept „blocată” („stalled”), deoarece contractul pentru proiectare, estimat la 17 milioane de euro, nu putea fi semnat din lipsa creditelor de angajament. Termenul pentru finalizarea documentației de proiectare a fost mutat pentru septembrie 2030, iar declanșarea exproprierilor depinde de alocarea fondurilor pentru despăgubiri în 2026.
Ce urmează: Un calendar prelungit și obiective amânate
Comparativ cu planurile inițiale din decembrie 2019, care vizau finalizarea proiectului în decembrie 2026, realitatea din august 2026 arată un proiect aflat încă în etapele de proiectare și finanțare. Deși rambursarea avansului nu semnifică abandonarea proiectului, acesta rămâne inclus în strategiile naționale, cu obiective pe termen lung ce vizează obținerea autorizației de construire și semnarea contractului de lucrări. Amplasamentul, situat pe Esplanada, ar urma să găzduiască instituții precum Ministerul Justiției, Curtea de Apel București, Tribunalul București, Parchetul General și DNA. Pentru exproprieri, fusese estimată în 2024 o sumă de aproximativ 41,23 milioane de lei, vizând 19 loturi de teren.