Statele Unite intenționează să detașeze un consilier juridic la București pentru a sprijini lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, iar subiectul a fost abordat de procurorul general Cristina Chiriac cu ambasadorul SUA, Darryl Nirenberg.
Contextul întâlnirii
Marți, 20 octombrie, procurorul general Cristina Chiriac și ambasadorul Statelor Unite la București, Darryl Nirenberg, au discutat despre combaterea corupției și a criminalității organizate, despre statul de drept și despre pregătirea procurorilor români cu sprijin american. Întrevederea a avut loc la două luni după ce diplomatul american a purtat discuții cu șeful DNA despre cooperarea cu FBI, anchetele transfrontaliere și recuperarea prejudiciilor.
Conform comunicatului transmis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, discuțiile au vizat și rolul Ministerului Public în desfășurarea procesului penal. Din partea instituției a participat și procurorul Flavian Popa, șeful Serviciului de cooperare judiciară internațională.
Temele centrale ale discuțiilor
Asistența tehnică oferită de Departamentul de Justiție al SUA și de echipa Ambasadei americane s-a numărat printre temele centrale ale întâlnirii.
„Întâlnirea de lucru a avut ca principale teme de discuție rolul Ministerului Public în arhitectura procesului penal, combaterea corupției și a criminalității organizate, statul de drept, asistența tehnică oferită de Departamentul de Justiție și echipa din cadrul Ambasadei SUA în ceea ce privește formarea specializată în unele domenii prioritare pentru procurorii români”, a anunțat Parchetul General.
Cele două părți și-au reafirmat interesul pentru continuarea cooperării. Instituția nu a anunțat semnarea unui nou acord și nici calendarul unor programe de pregătire.
Componenta concretă a cooperării
Cooperarea are și o componentă concretă descrisă în documentele publice ale Departamentului american de Justiție. Un anunț de recrutare, actualizat în august, prevede detașarea unui consilier juridic rezident la București, în cadrul programului OPDAT, dedicat asistenței și pregătirii profesionale în domeniul urmăririi penale. Misiunea este prevăzută pentru cel puțin 14 luni, cu începere aproximativ în octombrie 2026. Anunțul nu confirmă că postul a fost deja ocupat.
Responsabilitățile includ sprijinirea autorităților române în combaterea criminalității organizate și a infracțiunilor transfrontaliere, inclusiv traficul de droguri și arme, fraudele complexe și spălarea banilor. Documentul menționează consiliere în cauze aflate în lucru, pregătire profesională avansată și cooperare pentru recuperarea activelor provenite din infracțiuni. Printre obiective se află și combaterea fraudelor în achizițiile publice, în legătură cu accesul companiilor americane pe piața românească.
Contacte anterioare și priorități
Întâlnirea de la Parchetul General continuă o serie de contacte ale ambasadorului american cu reprezentanții sistemului judiciar. Pe 20 august, Darryl Nirenberg s-a întâlnit cu procurorul-șef al DNA, Ioan-Viorel Cerbu. La întrevedere au participat inclusiv atașatul legal al FBI la București și un reprezentant al programului OPDAT.
Atunci, discuțiile au legat combaterea corupției de protejarea concurenței și de existența unui mediu de afaceri predictibil, favorabil investițiilor. Cele două părți au susținut continuarea cooperării dintre DNA, FBI și Departamentul de Justiție, în special în anchetele complexe care depășesc granițele unui singur stat. Șeful DNA a subliniat că rezultatul unei investigații trebuie evaluat și prin recuperarea prejudiciilor și a bunurilor provenite din infracțiuni, pe lângă pedepsele aplicate.
Cristina Chiriac conduce Parchetul General din 15 aprilie 2026, pentru un mandat de trei ani. La preluarea funcției, a indicat combaterea corupției, întărirea capacității parchetelor și consolidarea încrederii publice în justiție printre prioritățile sale.
În septembrie, procurorul general a vorbit despre dificultățile investigării faptelor de corupție din magistratură, insistând asupra ocupării posturilor vacante și a pregătirii procurorilor. Ea a invocat necesitatea unor resurse logistice, tehnice și financiare adecvate anchetelor complexe, precum și a unei cooperări mai eficiente între instituții. Tot atunci, a susținut analizarea cauzelor care duc la clasări, achitări sau prelungirea procedurilor, pentru identificarea vulnerabilităților sistemului.