România are șansa de a obține finanțări suplimentare pentru apărare prin intermediul programului european SAFE, după ce aproximativ 20 de miliarde de euro vor fi din nou disponibile ca efect al diminuării cererilor de finanțare venite din partea altor state membre. Comisia Europeană plănuiește să inițieze o nouă rundă de solicitări până la finalul anului 2026, la care ar putea lua parte și autoritățile de la București.
Contextul financiar al programului
România beneficiază deja de o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin intermediul programului SAFE, ceea ce reprezintă mai mult de 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro.
O porțiune semnificativă din suma care urmează a fi redistribuită provine din diminuarea cererilor de finanțare ale Italiei și Ungariei.
- Italia, care solicitase inițial peste 14 miliarde de euro, și-a diminuat necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro.
- Această ajustare ar lăsa disponibile circa 6 miliarde de euro, care vor putea fi oferite altor state membre.
- În cazul Ungariei, diminuarea este și mai semnificativă. De la o solicitare inițială de aproximativ 16 miliarde de euro, autoritățile de la Budapesta au hotărât să reducă suma la aproximativ 5,4 miliarde de euro.
- Diferența reprezintă alte 10–11 miliarde de euro care ar putea fi redistribuite.
Împreună cu sumele rămase neutilizate din alte alocări, fondurile disponibile ar urma să ajungă la aproximativ 20–21 de miliarde de euro.
Noua rundă de solicitări
Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea fondurilor rămase disponibile, în cadrul actualului program SAFE.
„Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles.
Prin această procedură, statele membre vor avea posibilitatea să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiectele de apărare.
Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul actualului program SAFE.
„Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat despre posibilitatea unui SAFE 2.
Posibilitatea pentru România
România se numără printre statele care ar putea beneficia de noua rundă de finanțare.
„Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari”, a declarat Regnier.
O eventuală creștere a alocării pentru România nu este însă garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la noua procedură și să prezinte proiectele pentru care solicită finanțare.
Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, potrivit oficialului european.
Printre prioritățile avute în vedere la nivelul Uniunii Europene se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă.
Stadiul actual al finanțării
România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate.
Fondurile SAFE sunt destinate în principal achizițiilor comune și dezvoltării capacităților de apărare, inclusiv echipamente militare, muniții, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană de profil.
Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.
„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.
Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.
„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.