Vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Bogdan Staicu, a avertizat că întreaga magistratură se află la un punct de cotitură istoric, iar nivelul de frustrare în rândul judecătorilor și procurorilor este extrem de ridicat. Acest lucru se datorează deciziei Curții Constituționale (CCR) privind pensiile și existența a trei regimuri de pensionare distincte în sistem.
Contextul și punctul de cotitură
Bogdan Staicu a subliniat că statutul magistratului este esențial, iar anul 2025 a fost unul intens din această perspectivă. El a declarat că, în prezent, întreaga magistratură se confruntă cu un moment critic, declanșat de decizia recentă a CCR cu privire la regimul de pensionare. Această decizie a fost precedată de dezbateri care au polarizat societatea românească pe această temă în ultimii ani.
Condițiile inechitabile și impactul
Staicu a explicat că noua reconfigurare a pensiilor ar fi putut fi acceptată de magistrați, dar doar cu îndeplinirea a două condiții esențiale:
- Etapizarea trebuia să fie configurată într-o modalitate echitabilă.
- Cuantumul pensiei de serviciu trebuia să fie rezonabil, în concordanță cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).
În realitatea actuală, vicepreședintele CSM nu are argumente pentru a contrazice colegii care consideră că noile condiții sunt profund inechitabile pentru magistrații în activitate, atât în privința vârstei, cât și a vechimii. Un exemplu grav este acela că unor colegi li s-au adăugat 17 ani necesari pentru pensionare, comparativ cu momentul intrării în magistratură. În plus, noile condiții au redus cuantumul pensiei la jumătate față de cei care îndeplineau condițiile la sfârșitul anului 2023.
Riscurile pentru sistemul judiciar
Existența celor trei regimuri de pensionare distincte este, potrivit lui Staicu, motivul principal pentru nivelul foarte ridicat de frustrare, în special în rândul celei mai recente categorii de magistrați. Acest context aduce cu sine riscuri majore pentru profesie.
Riscurile pentru profesie sunt foarte mari într-un asemenea context: demotivarea, îndeplinirea mecanică a atribuțiilor de serviciu, generalizarea unei conduite conformiste pe care o vedem sau care pare din ce în ce mai prezentă în sistemul judiciar, contrare spiritului critic și atitudinii proactive care sunt trăsături esențiale pentru o justiție de cel mai înalt nivel.
Aceste fenomene de demotivare și conformism sunt direct opuse spiritului critic și atitudinii proactive, esențiale pentru un sistem judiciar performant.