Banca Națională a României (BNR) a anunțat o revizuire în creștere a prognozei de inflație pentru finalul anului 2026, de la 5,5% la 6,1%, pe fondul efectelor secetei și caniculei asupra prețurilor la energie. Guvernatorul Mugur Isărescu a prezentat joi noul raport trimestrial, subliniind că estimarea include factori considerați acum certuri, precum impactul climatic și evoluția prețurilor carburanților.
Contextul noii estimări
Conform declarațiilor guvernatorului BNR, decizia de a include în prognoză efectele caniculei și ale secetei asupra producției de electricitate a condus la ajustarea estimării pentru luna decembrie. „Colegii au introdus, față de prognoza anterioară, o ușoară creștere de la 5,5% la 6,1% pentru decembrie. De ce? Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta și impactul asupra producției de electricitate și, în general, impactul în ceea ce privește situația energiei în România”, a explicat Isărescu.
La aceste presiuni se adaugă o creștere suplimentară a prețurilor carburanților, de asemenea inclusă în noua evaluare. Banca centrală estimează că rata de 6,1% are o componentă energetică importantă, a cărei contribuție ar urma să se diminueze considerabil în anul 2027.
Perspectivele de scădere a inflației
În ciuda revizuirii în creștere, BNR menține perspectiva unei corecții ample a inflației în lunile următoare. Scăderea va fi determinată în special de dispariția din calculul anual a efectelor provocate în 2025 de majorarea cotelor de TVA, a accizelor și de creșterea prețurilor energiei electrice. „Prognoza noastră arată așa: scădere rapidă, puternică a inflației până spre sfârșitul anului, cu fluctuații, mai ales în ultimele luni ale acestui an”, a detaliat guvernatorul.
Reducerea ratei inflației nu implică o revenire a prețurilor la nivelurile anterioare, ci doar o încetinire a ritmului de creștere. BNR estimează că rata va continua să scadă treptat pe parcursul anului 2027, cu reintrarea în intervalul țintei anticipată pentru trimestrul al patrulea din 2027. Prognoza este condiționată de evoluția prețurilor energiei, materiilor prime și alimentelor, precum și de situația geopolitică internațională, în special conflictul din Orientul Mijlociu și tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz.
Mesajul privind politica fiscală și salariile
În ceea ce privește consolidarea bugetară, Mugur Isărescu a declarat că procesul de reducere a deficitului nu mai necesită noi majorări de taxe, ci aplicarea măsurilor deja asumate. „Procesul de consolidare fiscală, cel puțin din punctul meu de vedere, nu necesită noi majorări de taxe, ci să păstrăm direcția. Ceea ce nu este ușor. Vom avea presiuni sociale, inclusiv salariale, dar consolidarea fiscală trebuie să continue”, a afirmat guvernatorul. Acesta a precizat că declarația reprezintă evaluarea BNR, nu un anunț al Guvernului.
Guvernatorul a insistat asupra importanței continuării proiectelor și reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). „Mizăm pe finalizarea programului PNRR. Mizăm pe el. Este esențial, cu suișurile și coborâșurile de rigoare pe care le vedem pe scena politică”, a subliniat Isărescu, adăugând că fondurile europene pot susține investițiile într-o perioadă de consolidare fiscală.
De asemenea, BNR anticipează menținerea tensiunilor sociale legate de salarii, în special în sectorul bugetar. „O să avem în continuare tensiuni sociale legate de majorări de salarii, mai ales în sectorul bugetar. Ele se văd oricum”, a precizat guvernatorul. Eventualele creșteri salariale neacoperite de venituri suplimentare ar putea îngreuna reducerea deficitului și alimenta presiunile inflaționiste. Un alt risc menționat este încheierea schemei de protecție a consumatorilor la prețul gazelor naturale, care ar putea influența evoluția inflației pe termen mediu.