Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, anticipând o rată anuală de 6,1%. Noile estimări, publicate în minuta ședinței de politică monetară din 7 august, indică și o amânare a revenirii inflației în intervalul țintă până la sfârșitul anului 2027.
Contextul noilor proiecții
Conform documentului, rata anuală a inflației va cunoaște o scădere semnificativă în trimestrul al treilea al anului 2026, pe măsură ce efectele directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării TVA și accizelor se vor epuiza. Totuși, această tendință va fi urmată de o ușoară fluctuație în ultimele luni ale anului, iar traiectoria descendentă ulterioară va fi mai lentă decât se anticipa anterior.
Pentru decembrie 2026, banca centrală estimează acum o inflație de 6,1%, față de 5,5% cât preconiza în prognoza din luna mai. De asemenea, pentru decembrie 2027, proiecția a fost majorată la 3,4%, de la 2,9%, iar pentru iunie 2028 este anticipată o rată de 2,8%. Astfel, reintrarea în intervalul țintă este amânată cu două trimestre, până la finele anului 2027.
Factorii care influențează prețurile
Membrii Consiliului de Administrație al BNR subliniază că evoluția prețurilor va fi determinată în principal de factori de pe partea ofertei. Deși în trimestrul al treilea se așteaptă o acțiune dezinflaționistă, inclusiv datorită ieftinirii legumelor și fructelor, perspectivele pentru lunile următoare indică o posibilă deteriorare. Principalele presiuni ar putea veni din partea:
- Majorării tarifelor de telecomunicații și a polițelor RCA
- Creșterii prețului gazelor naturale
- Evoluției prețurilor la energie electrică și alimente, în contextul secetei severe
- Fluctuației cotațiilor petrolului și ale altor materii prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu
În același timp, se estimează că slăbirea cererii din economie va acționa în sensul reducerii inflației. Deficitul de cerere agregată ar urma să se adâncească până în trimestrul al treilea din 2026, din cauza corecției bugetare și a crizei energetice globale, pentru ca ulterior să înceapă să se restrângă. Consumul privat este așteptat să scadă mai accentuat decât se anticipa, ceea ce ar putea modifica structura cererii în favoarea investițiilor.
Persistența inflației de bază și riscuri valutare
BNR avertizează că inflația de bază va continua să resimtă pe termen scurt efectele indirecte ale scumpirii combustibililor și gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici. De asemenea, majorarea tarifelor de telecomunicații, a prețului polițelor RCA și eliminarea plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază vor exercita presiuni suplimentare asupra prețurilor.
Un alt aspect semnalat este dinamica prețurilor de import, care ar putea crește până spre mijlocul anului viitor. Această evoluție, combinată cu cea a cursului de schimb leu/euro, ar putea genera noi efecte inflaționiste. Minuta ședinței evidențiază riscuri ridicate pentru cursul de schimb, asociate atât contextului internațional, cât și situației interne. Printre factorii de risc se numără fluctuațiile aversiunii globale față de risc, politica monetară a marilor bănci centrale, deficitele gemene ridicate și incertitudinile politice.
În acest context, membrii Consiliului au subliniat importanța stabilității politice și guvernamentale, continuarea consolidării fiscale conform planului convenit cu Comisia Europeană și atragerea fondurilor europene. Aceste elemente sunt considerate esențiale pentru poziția externă a economiei și pentru costul finanțării sectorului public și privat.