Banca Națională a României (BNR) și-a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului, de la 5,5% la 6,1%, din cauza presiunilor majore generate de prețurile energiei. Instituția atrage atenția că tensiunile geopolitice și evoluția pieței petrolului ar putea duce la o creștere și mai accentuată a prețurilor.
Context
Principala cauză a deteriorării estimărilor o reprezintă evoluția costurilor din sectorul energetic, care a depășit efectul de temperare venit din partea prețurilor la alimente. În timp ce alimentele au înregistrat fie scăderi, fie creșteri mai moderate, energia rămâne un factor dificil de controlat, după cum explică oficialii băncii centrale.
Declarații oficiale
„Energia a fost principalul determinant care a dus la modificarea prognozei, dar prognoza este totuși undeva spre 6% la finalul anului, încorporând toate aceste scumpiri care vin de pe zona energiei. Este compensată în parte această creștere a inflației prin scăderile sau creșterile reduse de prețuri pe care le înregistrăm în zona alimentelor, dar energia are un specific: este imposibil să controlăm aceste prețuri”, afirmă Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Un alt risc major identificat de BNR este legat de situația din Orientul Mijlociu, care ar putea influența semnificativ prețul petrolului la nivel global. De asemenea, autoritățile monitorizează cu atenție resursele hidro și nucleare ale României, care pot afecta capacitatea de gestionare a crizei energetice interne.
Riscuri și perspective
Evoluția prețurilor în perioada următoare va depinde de mai mulți factori interdependenți, iar BNR recunoaște că prognoza este una dinamică, supusă ajustărilor. Deși în acest moment nu există semnale care să pună sub semnul întrebării estimarea de 6,1%, instituția subliniază că:
- Fluctuațiile prețului petrolului pot schimba rapid datele problemei;
- Evoluția crizei energetice interne, în special disponibilitatea resurselor hidro și nucleare, este crucială;
- Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu reprezintă un risc real pentru stabilitatea prețurilor.
Aceste presiuni vin într-un context european dificil, în care România continuă să dețină cea mai ridicată rată anuală a inflației din Uniunea Europeană. Datele Eurostat pentru luna iulie arată o creștere anuală a prețurilor de 8,2% în România, în timp ce media UE a fost de 3%. La nivel național, rata inflației a scăzut la 10,42% în iunie, cu cele mai mari scumpiri înregistrate în sectorul serviciilor (13,67%), urmat de mărfurile nealimentare (7,93%) și alimente (5,03%).