Banca Națională a României transmite un semnal îngrijorător pentru populație: inflația va crește accelerat spre finalul anului, iar nivelurile anticipate depășesc toate previziunile realizate de-a lungul anului, conform specialiștilor. Rata anuală a inflației va urca până la sfârșitul lui 2026, depășind chiar și valoarea de 6,1% inclusă în prognoza din august.
Care sunt cauzele acestei evoluții
Potrivit minutei ședinței de politică monetară a Consiliului de administrație al BNR din 8 octombrie 2026, publicată marți, această traiectorie ascendentă este generată în principal de scumpirea combustibililor și a energiei, de majorarea cotațiilor materiilor prime și de evoluția cursului de schimb. Documentul arată că membrii Consiliului au subliniat că, în baza noilor date și analize, rata anuală a inflației se va situa pe un trend crescător până la finele anului în curs, depășind valorile din prognoza pe termen mediu din august 2026, care indica un nivel de 6,1% în decembrie 2026 și o scădere ulterioară până la 2,8% în iunie 2028.
Factori care amplifică presiunile inflaționiste
Conform BNR, deteriorarea perspectivelor inflației pe termen scurt este cauzată în special de scumpirea energiei și a materiilor prime, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu și al secetei severe din acest an. În minută se menționează că înrăutățirea relativă a perspectivei apropiate a inflației are ca determinanți factori și șocuri pe partea ofertei, în special scumpirea combustibililor și a energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv agroalimentare, precum și evoluția cursului de schimb al leului.
Riscuri și factori de temperare
Membrii Consiliului au atras atenția că riscurile privind evoluția inflației rămân orientate în sens ascendent pe termen scurt, mai ales din cauza incertitudinilor legate de prețul petrolului și al altor materii prime. S-a convenit că balanța riscurilor induse de factorii pe partea ofertei rămâne înclinată în sens ascendent pe termen scurt, având în vedere incertitudinile asociate evoluției cotațiilor țițeiului și altor materii prime în contextul prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu, precum și efectele directe și indirecte potențial exercitate pe plan intern, inclusiv prin intermediul prețurilor unor bunuri intermediare și finale importate. Au fost evidențiate însă și performanțele din acest an ale unor sectoare agricole vegetale, cu implicații favorabile la nivelul prețurilor LFO și ale altor mărfuri agroalimentare, precum și situația cererii de consum și a celei agregate, de natură să tempereze propagarea scumpirii combustibililor și energiei asupra prețurilor unor bunuri și servicii.
Evoluția recentă a prețurilor și deciziile BNR
În ceea ce privește evoluția recentă a prețurilor, membrii Consiliului au evidențiat reducerea ratei anuale a inflației la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor din anul precedent. Totodată, rata anuală a inflației CORE2 ajustat a coborât la 6,2% în august, de la 8,3% în iunie 2026, în condițiile încetinirii creșterii prețurilor alimentelor procesate și ale reducerii dinamicii prețurilor bunurilor nealimentare și serviciilor.
În ședința din 8 octombrie 2026, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, a dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și a dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50%. De asemenea, au fost păstrate nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.