Economia zonei euro intră sub noi presiuni, determinate de creșterea costurilor de împrumut și de condițiile de finanțare tot mai restrictive. Președinta Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, atrage atenția că aceste evoluții vor tempera activitatea economică, dar ar putea diminua și modul în care scumpirea energiei se reflectă în prețurile suportate de consumatori.
Contextul piețelor financiare
În ultimele săptămâni, randamentele obligațiunilor au urcat puternic la nivel global, pe fondul temerilor legate de datoriile publice și de inflație, dar și al unei competiții tot mai acerbe pentru finanțare, generată de investițiile masive în inteligența artificială.
Franța, țară cu un nivel ridicat al datoriei publice, figurează printre statele cele mai lovite de vânzările de obligațiuni, care au împins în sus costurile de împrumut.
Declarațiile Christinei Lagarde
Lagarde a explicat că această evoluție va îngreuna transferul integral al scumpirilor carburanților, cauzate de războiul din Iran, către consumatori, față de estimările pe care BCE le făcuse în septembrie.
„Deși creșterea economică a fost rezilientă, condițiile de finanțare s-au înăsprit, iar dobânzile pe termen lung au crescut semnificativ de la ultima noastră reuniune”, a declarat Lagarde în fața bancherilor centrali și a miniștrilor de finanțe reuniți la Bangkok.
„Această situație va încetini creșterea economică și va reduce transmiterea scumpirilor către prețurile de consum într-o măsură mai mare decât anticipam în evaluarea din septembrie”, a adăugat președinta BCE.
Creșterea randamentelor obligațiunilor duce la majorarea costurilor de finanțare pentru guverne, companii și gospodării, ceea ce reduce cererea și activitatea economică. În acest context, firmele au mai puține opțiuni pentru a transfera integral costurile suplimentare asupra consumatorilor.
Politica monetară și perspectivele
Banca Centrală Europeană a majorat dobânzile de două ori în ultimele patru luni, iar piețele se așteaptă la o nouă creștere în decembrie, care ar aduce rata dobânzii de politică monetară la 2,75%.
Acest nivel este considerat restrictiv de către BCE, întrucât limitează activitatea economică și ajută la temperarea presiunilor inflaționiste.
Președintele Bundesbank, Joachim Nagel, a sugerat că ar putea fi necesare noi măsuri de înăsprire a politicii monetare, deși a subliniat că deciziile vor fi luate în continuare de la o reuniune la alta, în funcție de datele economice disponibile.
„Luptăm împotriva inflației și consider că misiunea noastră nu este încă încheiată”, a declarat Nagel la un eveniment organizat de DZ Bank în capitala Thailandei.
„Cred că este posibil să fie nevoie să facem mai mult”, a adăugat oficialul german.
Riscul efectelor de runda a doua
Guvernatorul băncii centrale a Finlandei, Olli Rehn, a avertizat că BCE urmărește cu atenție eventualele efecte secundare ale scumpirii energiei asupra altor prețuri și asupra salariilor.
Aceste efecte, cunoscute drept efecte de runda a doua, apar atunci când creșterea prețurilor energiei se propagă în economie, alimentând majorări salariale și scumpiri suplimentare ale bunurilor și serviciilor.
„Nu există semne ale unor efecte de runda a doua, dar vom rămâne vigilenți, deoarece acestea s-ar putea strecura pe nesimțite, ca o pisică în șosete”, a declarat Rehn.