România se îndreaptă spre iarnă cu cea mai scumpă motorină din istoria sa, iar specialiștii avertizează că riscul unei penurii nu mai este doar o ipoteză teoretică. Prețul motorinei a urcat cu aproape 40% de la începutul anului, iar stocurile de urgență, deși prezentate oficial ca suficiente pentru 90 de zile, nu acoperă de fapt trei luni de consum la pompă.
Contextul economic actual
Conform unei analize realizate de agenția de consultanță Frames, citată de news.ro, România intră în sezonul rece cu un nivel record al prețurilor la carburanți. Pe 22 octombrie, prețul mediu al motorinei standard era de 10,90 lei pe litru, iar cel al benzinei de 10,10 lei pe litru, potrivit datelor PretCarburant. Comparativ cu luna ianuarie, când într-o benzinărie Petrom din București motorina costa 7,89 lei și benzina 7,67 lei, creșterea este de aproximativ 3 lei pe litru, respectiv de 38% la motorină și de 32% la benzină, în mai puțin de zece luni.
Analiștii subliniază că cea mai mare parte a scumpirii s-a produs în a doua jumătate a anului. De la 30 iunie până în prezent, motorina s-a scumpit cu 1,68 lei pe litru, adică cu 18,2%, iar benzina cu 1,44 lei, însemnând 16,6%. „Faptul că motorina crește mai repede decât benzina nu este întâmplător: motorina este produsul cel mai afectat de criza globală și cel de care depind transportul de marfă, agricultura și construcțiile”, precizează Frames.
Cauzele scumpirii și perspectivele
Scumpirea de la pompă urmează direct cotațiile internaționale. Petrolul Brent se tranzacționa pe 22 octombrie la aproximativ 110 dolari pe baril, cu 58,5% mai mult decât la 30 iunie. Printre cauze se numără blocarea strâmtorii Ormuz, care a eliminat o parte importantă din oferta mondială, precum și atacurile rebelilor houthi asupra infrastructurii Saudi Aramco și asupra navelor din regiune, care mențin prețurile ridicate. Agenția Internațională a Energiei avertizează că deficitul global de motorină ar putea dura până în această perioadă a anului viitor.
„Nu vorbim despre o scumpire de sezon, ci despre o criză structurală de cel puțin un an. Motorina de 11 lei nu este un vârf din care vom coborî în câteva săptămâni, ci noua normalitate a iernii care vine. Iar întrebarea pentru România nu mai este doar cât plătim, ci dacă vom avea ce cumpăra”, avertizează Adrian Negrescu, managerul Frames.
Rezervele de urgență și riscul de penurie
Ministerul Energiei a anunțat în repetate rânduri că România dispune de stocuri de urgență pentru 90 de zile. Cu toate acestea, cele aproximativ 2,04 milioane de tone de stocuri sunt calculate la nivelul a 90 de zile de importuri nete, nu de consum la pompă. Peste jumătate, respectiv 1,08 milioane de tone sau 53%, este țiței și materie primă pentru rafinare, care trebuie mai întâi procesat. Produsele finite însumează aproximativ 957.000 de tone, din care doar circa 511.000 de tone sunt motorină. În plus, doar aproximativ jumătate din stocuri, echivalentul a 45 de zile, se află fizic în România, restul fiind depozitat în alte state membre ale Uniunii Europene, ceea ce ar îngreuna livrarea în caz de criză.
Potrivit Asociației Energia Inteligentă, produsele finite aflate în țară pot ajunge la pompă în 2–7 zile, țițeiul din țară abia după 7–15 zile, iar țițeiul depozitat în străinătate după 20–40 de zile. Într-un scenariu sever de criză, stocurile comerciale de motorină s-ar epuiza în aproximativ 40 de zile. Penuriile regionale ar putea apărea încă de la începutul lui decembrie, din cauza capacității limitate de transport feroviar și de depozitare, iar rezerva strategică de motorină s-ar apropia de epuizare în ianuarie 2027. Acesta este un test de stres, nu o prognoză oficială, dar evidențiază punctul slab: motorina, nu benzina.
Dependența de importuri și măsuri recomandate
România produce aproximativ 2,7 milioane de tone de țiței pe an și importă circa trei sferturi din necesar. Peste 60% din importurile recente proveneau din Kazahstan, prin conducta CPC și portul rusesc Novorossiisk. În iulie, livrările au fost oprite câteva zile după atacuri cu drone asupra infrastructurii, oferind o primă imagine a vulnerabilității. La motorină, situația este și mai delicată: România consumă mai multă motorină decât produce și completează diferența din importuri din Statele Unite, principalul furnizor al Uniunii Europene, din Kazahstan, care a urcat pe locul doi depășind Norvegia, și din zona Golfului. Toate aceste rute sunt fie lungi, fie expuse conflictelor, iar costurile de transport, asigurare și personal au crescut simultan.
Experții Frames consideră că România are nevoie de un plan pentru iarnă, nu de măsuri de avarie. Prioritățile recomandate sunt:
- Securizarea aprovizionării, atât cu țiței pentru cele două rafinării majore funcționale, cât și cu motorină din import, prin contracte pe termen lung cu furnizori diversificați.
- Aducerea în țară a unei părți mai mari din stocurile de urgență depozitate în alte state membre și verificarea reală, transparentă, a stocurilor existente.
- O intervenție inteligentă asupra prețului: nu plafonare, ci sprijin țintit pentru transportatori și fermieri, păstrarea mecanismului de acciză dinamică și reducerea taxelor de-a lungul lanțului. Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri din 2027 este un pas bun, dar insuficient.
- Alăturarea statelor care cer Uniunii Europene o relaxare temporară a normelor care cresc costul rafinării.
„Statul trebuie să spună public, cu cifre verificabile, câtă motorină avem efectiv în țară și cât de repede o putem scoate din rezerve. Liniștirea populației cu formula «avem stocuri pentru 90 de zile» nu este o strategie. O penurie de motorină de doar câteva zile ar opri camioanele, utilajele agricole și șantierele și ar aduce o nouă rundă de scumpiri la alimente, exact când inflația a început din nou să crească”, atrage atenția Adrian Negrescu.