Sectorul agricol românesc riscă să sufere o pierdere financiară semnificativă în perioada 2028-2034, cu sume care ar putea ajunge până la 6,5 miliarde de euro. Subvențiile destinate fermierilor s-ar putea reduce la jumătate, generând efecte în lanț asupra economiei rurale.
Contextul și amploarea riscului
Agricultura din România se află în fața unei posibile lovituri financiare de amploare pentru intervalul 2028-2034. Mai mult de 5,1 miliarde de euro ar putea fi eliminați din finanțarea alocată acestui sector, iar în cel mai grav scenariu, pierderile ar putea atinge aproximativ 6,5 miliarde de euro. Efectele nu s-ar limita doar la ferme, ci s-ar extinde asupra locurilor de muncă din zonele rurale, asupra industriei alimentare și asupra siguranței aprovizionării cu alimente.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a emis acest avertisment, publicând estimări referitoare la impactul viitorului buget european asupra agriculturii românești. Organizația a creat o secțiune dedicată pe site-ul propriu pentru viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC) pentru perioada 2028-2034, încercând să atragă atenția asupra pericolelor înainte de finalizarea negocierilor bugetare.
Impactul estimat asupra fermierilor și economiei
Miza este considerabilă. Conform calculelor AAC, diminuarea finanțării ar putea priva economiile locale de sume anuale cuprinse între 825 de milioane de euro și un miliard de euro. Totodată, între 10.000 și 13.000 de locuri de muncă ar putea fi amenințate, pe fondul reducerii fondurilor care sprijină activitatea fermelor și investițiile din mediul rural.
Unul dintre cele mai alarmante scenarii se referă la plățile directe pentru fermieri. AAC avertizează că bugetul pentru subvențiile din Pilonul I, administrate prin APIA, ar putea fi redus cu până la 50%. În același timp, finanțarea investițiilor prin Pilonul II, gestionate prin AFIR, ar putea suferi tăieri severe.
Nivelul sprijinului pe hectar ar putea scădea semnificativ. Potrivit estimărilor organizației, plata maximă posibilă în România, incluzând sprijinul cuplat și toate ecoschemele, ar putea ajunge la aproximativ 110 euro/hectar.
Pentru comparație, media actuală este de 221 de euro/hectar, iar nivelul care ar fi trebuit atins în condițiile unei convergențe externe de 100% este de 241 de euro/hectar, conform angajamentelor asumate de Uniunea Europeană la aderarea României.
O asemenea discrepanță ar putea agrava dificultățile fermierilor, într-un context în care seceta, costurile ridicate de producție și concurența externă exercită deja presiuni asupra exploatațiilor agricole.
„Se poate ajunge la o reducere cu 50% a bugetului pentru subvenții prin Pilonul I, APIA, și o reducere drastică a bugetului pentru investiții prin Pilonul II, AFIR. Consecințele ne privesc pe toți. Agricultura înseamnă hrană, locuri de muncă, investiții, activitate economică în comunitățile rurale și materie primă pentru industria alimentară”, avertizează reprezentanții AAC.
Efecte în lanț și poziția Alianței
Organizația subliniază că reducerea sprijinului financiar ar putea limita capacitatea fermierilor și cooperativelor de a produce, de a moderniza exploatațiile și de a face față șocurilor climatice și economice. În final, riscul nu vizează doar veniturile agricultorilor, ci și competitivitatea producției agroalimentare românești.
Diminuarea finanțării europene ar putea genera efecte în lanț asupra economiei. Mai puțini bani pentru agricultură înseamnă, în viziunea AAC, investiții reduse, activitate economică scăzută în comunitățile rurale și presiuni suplimentare asupra industriei alimentare, care depinde de materia primă produsă în țară.
Într-un astfel de scenariu, capacitatea României de a-și asigura o producție agroalimentară competitivă ar putea fi afectată. Iar efectele ar putea ajunge, indirect, și la consumatori, prin slăbirea producției interne și a lanțurilor economice care leagă fermele de procesatori și de piață.
Specialiștii din cadrul Alianței afirmă că au semnalat aceste riscuri încă din iulie 2025, prin adrese oficiale, informări de presă, scrisori deschise și demersuri la nivel național și european. Noua pagină publicată de organizație urmărește să aducă în atenția publică datele și implicațiile negocierilor, înainte ca deciziile privind viitorul buget agricol să devină definitive.
Cerințele României în negocierile europene
AAC susține constituirea unui buget distinct, adecvat și predictibil pentru Politica Agricolă Comună, de cel puțin 443 de miliarde de euro la nivelul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034.
Organizația solicită, de asemenea:
- ca utilizarea a 15% din buget să fie obligatoriu destinată agriculturii;
- ca două treimi din alocările prevăzute pentru revizuirea Cadrului Financiar Multianual la jumătatea perioadei să fie incluse în bugetul PAC și folosite în beneficiul fermierilor și cooperativelor agricole, atât pentru susținerea veniturilor, cât și pentru investiții și dezvoltare rurală.
Reprezentanții AAC avertizează că fereastra de intervenție este limitată. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a modifica deciziile și de a recupera eventualele pierderi de finanțare vor fi mult mai restrânse.
„Este important ca fermierii, autoritățile și întreaga populație a României să înțeleagă de acum ce se negociază și ce consecințe pot exista. După stabilirea bugetului european, posibilitățile de a corecta deciziile și de a recupera finanțarea pierdută vor fi mult mai limitate”, transmite organizația.
Avertismentul Alianței pune în prim-plan o miză care depășește granițele agriculturii. În joc sunt veniturile fermierilor, investițiile din mediul rural, locurile de muncă și capacitatea României de a-și susține propria producție de hrană. Dacă estimările AAC se confirmă, următorul exercițiu financiar european ar putea aduce una dintre cele mai dure presiuni bugetare asupra agriculturii românești din ultimii ani.