Agenția Națională de Integritate a depistat 107 incidente de integritate în achiziții publice în perioada iunie-septembrie 2026, cu o valoare estimată cumulată de peste 2,3 miliarde de lei. Printre situațiile semnalate de sistemul PREVENT 2.0 se numără o licitație de peste 1,6 miliarde de lei în care un factor de decizie al autorității contractante era simultan membru în consiliul de administrație al unui ofertant, dar și proceduri în care firmele participante aveau legături de rudenie cu persoanele care evaluau ofertele.
Context: ce a analizat sistemul PREVENT 2.0
Conform unui comunicat transmis de ANI, în intervalul de patru luni, sistemul PREVENT 2.0 a examinat 6.346 de proceduri de achiziții publice, care includeau 34.446 de loturi și un buget total de aproximativ 113,7 miliarde de lei. Din această sumă, peste 72,3 miliarde de lei proveneau din finanțări nerambursabile.
În urma verificărilor, au fost raportate 107 incidente de integritate, valoarea cumulată a procedurilor vizate fiind de 2.307.308.132 de lei.
Suma de 2,3 miliarde de lei nu constituie un prejudiciu stabilit și nici bani despre care ANI ar afirma că au fost deturnați, ci reprezintă valoarea estimată a achizițiilor în care sistemul a depistat riscuri de integritate și posibile conflicte de interese.
De altfel, scopul sistemului PREVENT este exact identificarea acestor situații înainte ca procedurile să fie încheiate și eventualele nereguli să producă efecte.
Cele mai relevante cazuri semnalate
Cel mai important caz prezentat de ANI, din perspectiva valorii financiare, vizează o achiziție publică de peste 1,6 miliarde de lei, organizată de o autoritate publică locală.
Sistemul PREVENT 2.0 a descoperit că unul dintre factorii de decizie ai autorității contractante avea simultan și calitatea de membru în consiliul de administrație al uneia dintre companiile participante la licitație.
Practic, aceeași persoană deținea o poziție de conducere atât în cadrul instituției care organiza achiziția, cât și în structura de administrare a unui ofertant, situație susceptibilă să genereze un conflict de interese.
După emiterea avertismentului de integritate, autoritatea contractantă a comunicat ANI că persoana vizată nu mai avea calitatea de administrator al societății ofertante la momentul avertismentului.
Explicația nu a condus însă la închiderea monitorizării. „Agenția monitorizează procedura în continuare”, precizează ANI.
Instituția nu a dezvăluit numele autorității contractante, identitatea persoanei vizate sau compania participantă la licitație și nici obiectul contractului de peste 1,6 miliarde de lei.
Această singură procedură reprezintă aproximativ 69% din valoarea tuturor incidentelor de integritate raportate pentru perioada iunie-septembrie.
Un alt caz, descris de ANI drept o „căsătorie neprevăzută”, privește o achiziție publică de aproape 6 milioane de lei, finanțată din fonduri bugetare și organizată de o autoritate locală.
În timpul desfășurării procedurii, sistemul informatic a identificat o legătură directă între un factor de decizie al instituției și una dintre firmele participante.
Mai exact, soțul recent căsătorit al persoanei cu atribuții decizionale era administratorul unei societăți care făcea parte din asocierea înscrisă la licitație.
Relația de familie, apărută pe durata procedurii de achiziție publică, a determinat emiterea unui avertisment de integritate.
De această dată, măsurile au fost radicale: comisia de evaluare a exclus asocierea din procedură și a respins oferta.
Ulterior, întreaga procedură de achiziție publică a fost anulată, potrivit comunicatului ANI.
Într-o altă procedură, lansată de o companie națională pentru atribuirea unui contract de lucrări de aproximativ 110 milioane de lei, ANI a identificat o legătură familială între un membru al comisiei de evaluare și o societate participantă la licitație.
Concret, părintele vitreg al persoanei care participa la evaluarea ofertelor era asociat și administrator al unei firme care făcea parte dintr-o asociere ofertantă.
Situația ridica suspiciuni privind imparțialitatea procesului de evaluare, având în vedere că persoana respectivă putea participa la analizarea unei oferte depuse de o companie condusă de propriul părinte vitreg.
În urma avertismentului transmis de ANI, membrul comisiei de evaluare a fost imediat înlocuit cu un supleant.
Agenția precizează că procedura se află în continuare sub monitorizare.
Un caz cu o structură familială mai complicată a fost descoperit într-o achiziție publică de aproximativ 30 de milioane de lei, finanțată din fonduri europene și organizată de o autoritate locală.
Sistemul PREVENT 2.0 a identificat o posibilă legătură între un membru al comisiei de evaluare și administratorul uneia dintre firmele ofertante.
Legătura nu era directă, ci se realiza prin relații succesive de afinitate.
Potrivit explicațiilor ANI, membrul comisiei de evaluare avea o relație de afinitate de gradul I cu o persoană, respectiv socrul sau soacra sa, iar aceasta avea, la rândul său, o relație de afinitate de gradul I cu administratorul companiei ofertante, respectiv fiul sau fiica vitregă.
În urma avertismentului de integritate, membrul comisiei de evaluare a fost înlocuit de urgență cu un supleant.
Ultimul caz prezentat de ANI privește o achiziție publică de servicii, în valoare de aproximativ 400.000 de lei, organizată de filiala unei autorități publice centrale și finanțată din fonduri europene.
De această dată, posibila incompatibilitate nu rezulta dintr-o legătură directă între membrul comisiei de evaluare și societatea ofertantă, ci dintr-o structură de participare indirectă la capitalul unei companii.
Copilul unuia dintre membrii comisiei de evaluare era acționar la o societate comercială, care, la rândul ei, deținea participații la firma înscrisă la licitație.
Astfel, legătura familială cu societatea ofertantă era realizată prin intermediul unei alte persoane juridice.
ANI arată că, deși sistemul a emis o notificare privind această relație, verificarea formularului de integritate a indicat că nu fuseseră încă adoptate toate măsurile necesare pentru eliminarea riscului.
Procedura se află în continuare sub monitorizarea Agenției Naționale de Integritate.
Date statistice privind incidentele de integritate
Datele prezentate de ANI arată că, în perioada februarie-septembrie 2026, sistemul PREVENT 2.0 a analizat, în total, 13.597 de proceduri de achiziții publice, care cuprindeau 81.532 de loturi.
Bugetul total al procedurilor analizate depășește 216,3 miliarde de lei, dintre care aproximativ 114,7 miliarde de lei reprezintă finanțări nerambursabile.
În primele patru luni de raportare, februarie-mai, sistemul a identificat 104 incidente de integritate, cu o valoare estimată de 2,4 miliarde de lei.
În intervalul iunie-septembrie au fost semnalate alte 107 incidente, însumând aproximativ 2,3 miliarde de lei.
În total, în cele opt luni, ANI a raportat 211 incidente de integritate, cu o valoare cumulată a procedurilor vizate de peste 4,7 miliarde de lei.
Numărul incidentelor a crescut ușor în ultimele patru luni, deși numărul procedurilor analizate a scăzut de la 7.251 la 6.346.
Cum funcționează sistemul PREVENT
Sistemul PREVENT a fost lansat în 2017, în baza Legii nr. 184/2016, pentru a preveni conflictele de interese în procedurile de achiziții publice.
Mecanismul presupune verificarea automată a informațiilor introduse în formularele de integritate și corelarea acestora cu date din registre oficiale, inclusiv cele privind firmele și evidența populației.
Atunci când sunt identificate posibile conflicte de interese, inspectorii de integritate analizează situația și pot transmite avertismente autorităților contractante.
Conform legislației, conducătorii instituțiilor au obligația să dispună măsurile necesare pentru evitarea conflictelor de interese, inclusiv înlocuirea persoanelor din comisiile de evaluare sau excluderea ofertanților, în condițiile legii.
ANI susține că prevenirea acestor situații este considerabil mai puțin costisitoare decât investigarea ulterioară a faptelor și recuperarea eventualelor prejudicii.
„Să investighezi faptele și să recuperezi prejudiciile deja produse implică mult mai multe resurse umane, tehnice și financiare decât să previi producerea acestora”, transmite instituția.
În comunicatul său, Agenția insistă asupra schimbării modului de abordare a conflictelor de interese, prin trecerea de la constatarea ulterioară a încălcărilor legii la identificarea timpurie a riscurilor.